Presă și AI. Sursă foto: AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Era jurnalistului care scrie totul de la zero pare să apună, locul lui fiind luat de „editorul de AI”. Aceasta a fost una din temele “Picăturii de business“, podcastul EVZ.
Invitatul lui Radu Preda, jurnalistul Lucian Davidescu a realizat o analiză comparativă a principalelor instrumente de inteligență artificială, subliniind că fiecare model are o „personalitate” distinctă, potrivită pentru sarcini diferite în fluxul editorial. Așa că este bine să ai un plan când te apuci de scris.
AI, un substitut deloc perfect
Davidescu a realizat o radiografie a principalelor instrumente folosite în activitatea curentă: „ChatGPT rămâne de departe cel mai strălucit dintre ei, cel mai deștept, dar în ultima perioadă reduce deliberat calitatea răspunsurilor pentru că vrea să se așeze undeva unde sunt banii. Iar banii sunt la cei 80% dintre utilizatori care nu apreciază calitatea, ci angajamentul, cantitatea de endorfină. Pentru muncă riguroasă și aplicată este evident Claude. Vei apela la el pentru că face mai puține greșeli și respectă instrucțiunile mult mai îndeaproape.”
Sursa foto: Razvan Valcaneantu \ EEC
În privința celorlalte opțiuni din piață, jurnalistul a punctat diferențe majore în comportamentul implicit al algoritmilor: „Gemini este foarte util pentru testare de stres. Suprainterpretează în locuri unde nu te aștepți și este un exercițiu bun atunci când ai de luat o decizie complicată, pentru că el nu-ți cântă în strună, chiar și când bate câmpii. Singurul care trebuie luat cu mare precauție este Groc, pentru că este mai prostuț, e prostul familiei, intră cel mai repede în bucla de idiot. În schimb, Meta AI a crescut spectaculos în performanță după saltul din aprilie și încearcă să păstreze un echilibru, învățând din greșelile celorlalți.”
Calitate versus cantitate
Totuși, marea problemă semnalată în podcast este degradarea calității textelor din cauza lipsei de discernământ a noilor generații de redactori.
„Problema apare în momentul în care site-urile sunt stimulate să crească doar cantitatea și să angajeze oameni cu o pregătire și mai precară decât cei dinainte. În momentul în care strângi greșit robinetele astea, vei avea presiune să dai știri mai multe, să relaxezi criteriile și filtrele de proveniență.
Vom avea știri care sună excelent, foarte bine scrise și împachetate, dar care sunt minciuni, invenții și fabulații de la cap la coadă pentru că robotul a halucinat, iar operatorul uman a preluat totul clandestin, fără să verifice”, a avertizat invitatul.
Lucian Davidescu, jurnalist. sursa: Facebook
Jurnalismul de investigație nu va putea fi înlocuit
În ciuda acestor riscuri, concluzia este că jurnalismul de investigație și de teren nu poate fi substituit de mașină, deoarece tehnologia nu poate genera informație de primă mână.
„Inteligența artificială nu va obține niciodată informații de la sursele cu putere de decizie. Pur și simplu, nu este dispus nimeni să stea de vorbă cu un roboțel care trimite un mesaj pe WhatsApp. Ceea ce este imposibil de capturat de către mașină este reacția, sentimentul, emoția. Cel mai probabil, ziaristul va fi cel care pune mâna pe telefon, cere o părere, două, trei, iar apoi modelul de limbaj doar va asambla materialul. Jurnalismul nu dispare, ci se reinventează”, a conchis Lucian Davidescu, în finalul podcastului Picătura de business
„Mașina nu poate reproduce intenționalitatea și nu poate stabili o relație personală cu o sursă primară. Nimeni nu este dispus să dea un interviu exclusiv unui roboțel”, subliniază Davidescu. Viitorul jurnalismului nu va fi despre înlocuirea omului, ci despre reinventarea acestuia ca manager de sisteme capabil să verifice și să asambleze informația primară într-un produs de calitate.
Recomandările noastre
