Criza din energie, transformată în basm la Realitatea Plus. Momentul cu fiica lui Păcuraru a făcut înconjurul internetului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un moment neobișnuit difuzat la Realitatea Plus a stârnit o reacții în mediul online. În ediția de duminică seară a emisiunii Miza Zilei, Ana Maria Păcuraru, fiica patronului postului și moderatoarea emisiunii, a ales să prezinte un comentariu despre politica energetică a României sub forma unui basm, arată Pagina de Media.

Criza din energie, o poveste cu împărați și curți domnești

România a fost descrisă drept o împărăție, în timp ce liderii politici au fost prezentați prin personaje simbolice.

„A fost odată ca niciodată…”, și-a început Ana Maria Păcuraru discursul, după care a transpus scena politică într-o poveste. Premierul a fost descris drept „un stăpân grăbit”, miniștrii au devenit „boieri mai mici”, iar ministrul Mediului a apărut în rolul „fetei tinere, păzitoarea pădurilor şi a apelor”.

Timp de aproape cinci minute, criza din energie și deciziile autorităților au fost prezentate într-un registru inspirat din poveștile populare.

Sursa foto: ANRE

Subiectele atinse

În monolog, Ana Maria Păcuraru a făcut referire la închiderea capacităților pe cărbune, la situația minerilor și la deciziile autorităților privind sistemul energetic.

Redăm integral monologul:

„A fost odată ca niciodată o ţară aşezată la poalele munţilor, cu mine adânci şi oameni harnici, care coborau în pământ ca să scoată de acolo lumină pentru toţi ceilalţi.

Generaţii întregi şi-au lăsat sănătatea acolo jos, în beznă, ca sus, la lumină, casele să aibă căldură şi fabricile să aibă putere.

Şi a venit într-o zi un stăpân nou peste ţară, un stăpân grăbit, care nu a ascultat poveştile bătrânilor şi nici pe ai lui sfetnici fin vale. El a zis aşa: «Cărbunele e vechi, cărbunele e greu. Hai să-l îngropăm odată pentru totdeauna, ca să fim pe placul curţilor mari de la Apus!»

Şi a semnat într-o dimineaţă de martie o hârtie prin care stingea flăcările sub cazane. Minerii, oameni bolnavi de atâta muncă grea, unii cu 30 de ani de subteran în spate, au rămas fără muncă. Vetrele lor fără foc.

Şi ca şi cum n-ar fi fost destul, stăpânul le-a tăiat şi puţina hrană rămasă în vistierie - banii aceia meniţi să ţină centralele în picioare, ca focul să se stingă şi mai repede, şi mai sigur.

Dar iată minunea: peste câteva luni de zile, chiar stăpânul acela a văzut că nu are cu ce încălzi împărăţia. S-a uitat în jur, în stânga, în dreapta, speriat, a zis: «Aduceţi-mi înapoi ce am stins!»

Dar ce ai stins, Măria Ta, nu se aprinde la loc cu o vorbă. Şi, ca orice stăpân încurcat, a dat vina pe boierii lui mai mici: pe miniştri, pe cei de la ţinuturi, pe oricine… numai pe hârtia semnată de mâna lui, nu.

Şi dincolo de hotarele ţării, în alte împărăţii surori, tot din marea familie a Uniunii, alţi stăpâni au fost mai înţelepţi. Cel din vecinătatea noastră a zis: «Eu nu-mi las oamenii în frig pentru o poruncă venită de departe», şi şi-a ţinut cărbunele aprins. Mai mult decât înainte! Atât de mult încât o treime din lumina lui vine tot de acolo.

Povestea continuă…

Cel din Polonia, la fel: jumătate din împărăţia lui arde tot cărbune. Cel din Italia a zis: «Nu mă grăbesc, stingem prin 2038, nu mâine!»

Toţi şi-au aparat oamenii de frig şi de întuneric. Numai la noi, în împărăţia noastră, s-a stins focul primul: şi cel mai repede, şi cel mai fără de milă.

Şi lângă stăpân mai era o fată tânără, păzitoarea pădurilor şi a apelor, care ţinea în sertar hârtiile, avizele de care depindeau alte patru cetăţi de apă gândite tocmai pentru zilele grele, puse acolo cu decizii vechi ale sfatului ţării. Ea le-a ţinut în sertar, cu mâna pe ele, spunând că aşa e legea şi că nu va da avize la telefon. Fata avea dreptate, poate că nu, dar cetăţile de apă stau neterminate, iar oamenii la casele lor au rămas să se roage de vecini să nu-i lase pe întuneric iarna asta.

Şi mă întreb, ca-n poveştile vechi în care cineva trebuie să tragă învăţăminte la sfârşit: ce se alege de un om căruia i se închide singura lui portiţă? Devine duşman celui care l-a alungat sau rămâne doar un om trist, uitat de toată lumea?

Aşa se termină, deocamdată, povestea noastră de azi. Nu cu «au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi», ci cu o întrebare pe care v-o las în seara asta: cine plăteşte, de fapt, preţul poveştilor scrise în grabă de oameni care n-au stat niciodată nicio zi în subteran, nicio noapte în apa rece a mării?

Răspunsul poate îl aflăm împreună. Eu m-am oprit aici”, a arătat ea.

Realitatea Plus, în război cu reprezentanții CNA

Compania PHG Media Invest, care deține licența de emisie a postului Realitatea Plus, a dat în judecată Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și membrii care au votat sancționarea televiziunii în mai 2023. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București, iar acțiunea îi vizează pe Monica Gubernat, Valentin Jucan, Mircea Toma, Cristina Pocora, Dorina Rusu, Ramona Sorescu, Orsolya Borsos, Ionel Palăr, Nicolaie Bălașa, Oana Dincă și Răsvan Popescu, potrivit Pagina de Media.

Între timp, patru dintre persoanele nominalizate în acțiune – Cristina Pocora, Ramona Sorescu, Nicolaie Bălașa și Răsvan Popescu – și-au încheiat mandatele și nu mai sunt membri ai CNA.

Prin cererea depusă la instanță, PHG Media Invest solicită ca membrii CNA să fie obligați, în solidar, la plata unor despăgubiri de un milion de euro, susținând că a suferit prejudicii materiale și de imagine. Compania afirmă că sancțiunile ar fi fost aplicate în mod nelegal, pe motivul presupusei neexecutări a Deciziei CNA nr. 356 din 11 mai 2023.