Augustin Lazăr: Dacă sistemul de justiție nu funcționează, se instalează haosul

Sursa: Inquam Photos/Octav Ganea

Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, profesor universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a transmis duminică un mesaj public amplu în care susține că sistemul de justiție reprezintă „sistemul imunitar al statului”, iar disfuncționalitatea acestuia conduce inevitabil la haos.

Intervenția vine în contextul documentarului realizat de Recorder și al dezbaterii publice care a urmat, pe care Lazăr le descrie drept o „radiografie a declinului independenței justiției românești”.

„Justiția sau haosul”, avertismentul fostului procuror general

În debutul mesajului său, Augustin Lazăr formulează o evaluare fermă asupra rolului justiției în arhitectura statului.

„Sistemul de justiţie este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncţional nu există justiţie, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiţia sau haosul”, a transmis fostul procuror general.

Această afirmație este reluată în mai multe rânduri în contextul criticilor aduse evoluțiilor legislative și instituționale din ultimii ani.

Documentarul Recorder, descris ca o radiografie a declinului justiției

Augustin Lazăr afirmă că documentarul Recorder și dezbaterea publică ulterioară expun probleme sistemice care ar fi apărut începând cu legislatura 2017–2020.

„Documentarul Recorder şi dezbaterea care a urmat expun o radiografie a declinului independenţei justiţiei româneşti încă din legislatura 2017-2020, urmarea unei voinţe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic”, susține Lazăr.

În opinia sa, aceste evoluții nu ar fi fost accidentale, ci rezultatul unor decizii politice deliberate.

Strategii restaurative și modificări legislative contestate

Fostul procuror general face referire la o serie de măsuri pe care le consideră parte a unei strategii „subtile” de protejare a intereselor politice.

„Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii şi finanţatorii lor implicaţi în proceduri judiciare”, afirmă Augustin Lazăr.

Acesta menționează explicit deciziile Curții Constituționale, ordonanțele de urgență și dezincriminările considerate „discrete”, inclusiv în ceea ce privește abuzul în serviciu și conflictul de interese.

„Pentru salvarea intereselor de grup măsurile au modificat şi alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană”, adaugă fostul procuror general.

Referirea la „proiectul T – zero” și rolul unor magistrați

Augustin Lazăr afirmă că, după abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflați la putere ar fi promovat un proiect denumit „T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului”.

„A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiţie, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca «CSM-ul nevestelor»”, a transmis Lazăr.

Potrivit acestuia, în schimbul unor beneficii, acest grup ar fi acceptat cooperarea și ar fi contribuit la formularea proiectelor de contrareformă.

Apel direct către Ministerul Public

Un punct central al mesajului îl reprezintă solicitarea adresată Ministerului Public de a interveni instituțional.

„Ministerul Public este provocat, acum, să preia din dezbaterea publică şi să clarifice judiciar, la rece, o problemă fierbinte”, afirmă Augustin Lazăr.

El consideră că este necesară investigarea legăturilor dintre soluțiile judiciare controversate și pozițiile ocupate de anumite persoane în instituțiile statului.

Rolul constituțional al procurorilor, invocat explicit

Fostul procuror general reamintește rolul constituțional al Ministerului Public, citând articolul 131 alineatul (1) din Constituția României.

„În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, precizează Lazăr.

Acesta afirmă că procurorii au „știința profesională” necesară pentru a investiga faptele semnalate în spațiul public.

Critici la adresa contrareformei judiciare

Augustin Lazăr se referă la anul 2018 ca la un moment-cheie în care anticorupția funcționa, dar ar fi fost ulterior blocată.

„În anul 2018, când anticorupţia funcţiona, ocupantul fotoliului de ministru al justiţiei a declarat public că «justiţia scârţiie»”, afirmă Lazăr.

El susține că, ulterior, au fost declanșate proceduri de revocare a procurorului-șef DNA și a procurorului general al României pentru opoziția față de contrareformă.

Desființarea competenței DNA și problemele serviciului de anchete speciale

Un alt aspect menționat este eliminarea competenței DNA de a investiga magistrații.

„A fost eliminată competenţa structurii specializate DNA în materia urmăririi anticorupţie a magistraţilor şi înlocuită cu Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie”, afirmă fostul procuror general.

Ulterior, această structură a fost desființată și transformată într-un serviciu de anchete speciale.

„Acest serviciu poate fi încadrat doar cu procurori având avizul strict al CSM, majoritar compus din judecătorii în discuţie”, mai scrie Lazăr.

Prescripții, dosare închise și prejudicii nerecuperate

Augustin Lazăr afirmă că restaurarea situației anterioare reformelor judiciare ar fi dus la blocarea actului de justiție.

„În mii de dosare a survenit prescripţia răspunderii penale, iar sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român”, susține acesta.

Fenomenul ar fi fost perceput public drept o „reciclare” a marilor corupți.

Critici privind jurisprudența și căile extraordinare de atac

Fostul procuror general vorbește despre o „artă creativă de eliminare a probelor”, dezvoltată de avocații inculpaților.

„Culmea realizărilor creative a fost exercitarea căilor de atac extraordinare”, afirmă Lazăr, menționând anularea unor decizii definitive.

Lazăr citează și poziții exprimate public de membri ai CSM.

„Justiţia română este un paradis al infractorilor!”, a declarat public un vicepreședinte al CSM, potrivit mesajului transmis.

Solicitarea declanșării unor anchete de anvergură

În final, Augustin Lazăr cere explicit demararea unor investigații ample.

„Pentru clarificarea judiciară a problemelor este obligatorie sesizarea din oficiu a procurorilor competenţi şi declanşarea unor anchete de anvergură”, afirmă acesta.

El consideră că anchetele trebuie să vizeze toate suspiciunile rezonabile și să beneficieze de resurse adecvate.

„Pacea socială este dependentă de voinţa şi de capacitatea pregătirii justiţiei pentru rolul său”, își încheie fostul procuror general mesajul.