Ucraina rămâne o preocupare principală a Occidentului, cu precădere a Statelor Unite, în apărarea Europei de Est și a flancului Estic al NATO de agresiunea militară a Federației Ruse.

În timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la conferința pentru Securitate de la Munchen, că niciun stat NATO nu e amenințat de Rusia – pentru a liniști spiritele sau pentru că abordarea a migrat de la amenințare la provocare din partea Rusiei la adresa Alianței – iată că SUA continuă planul de înarmare a Ucrainei, pentru a se putea apăra în fața agresiunii militare ruse din Estul său, respectiv în Donbass, în cele două zone ocupate din regiunile Donetsk și Luhansk și, firește, pentru a bloca agresiunea mai departe, în inima Ucrainei și spre frontiera UE și a NATO.

Decizia a fost luată, suma se află în bugetul Apărării al SUA și au apărut chiar și confirmările oficiale că e vorba cu precădere despre rachete antitanc cu capacitate de penetrare a blondajelor de tip Javelin, dar și despre alte categorii de echipament militar letal defensiv, care urmează a fi livrat Ucrainei. Administrația Trump are deja pe masă actul final și va aproba un pachet de ajutor militar de 47 milioane de dolari care include 210 rachete anti-tanc și 35 de lansatoare tip Javelin.

Trimisul special al SUA în Ucraina, ambasadorul Kurt Volker, a declarat miercuri, 21 februarie, presei ucrainene: „Da, rachetele Javelin vor fi parte a ajutorului, dar acesta e mult mai mare și mai cuprinzător. Obiectivul nostru este de a acoperi golurile din capabilitățile armatei ucrainene și să creștem abilitatea forțelor armate ucrainene de a-și proteja teritoriul”.

El a adăugat faptul că administrația Trump a ridicat limitările de până acum impuse de către administrația Obama, care permiteau exclusiv livrări de asistență militară doar în spectrul neletal. Acum SUA pot livra arme letale, însă doar cu caracter defensiv, adică arme ce nu pot fi utilizate pentru recuperarea teritoriului ucrainean ocupat de către forțele ruse și proruse din Estul Ucrainei, ci doar pot bloca un avans eventual al acestora spre inima Ucrainei.

Acest fapt obligă ca orice soluție în Donbas să fie una pașnică. Rusia a avertizat deja că orice formulă care depășește angajamentul administrației precedente, limitat la echipament militar neletal, „împinge forțele ucrainene direct în război.” Abordarea rusă intervine în momentul în care tot mai multe voci anunță faptul că, după ce Rusia a declarat oficial încheierea campaniei siriene, ea se va îndrepta tot mai mult spre a continua conflictul din Estul Ucrainei.

De altfel, ultima săptămână a fost dramatică și a dus la reîncălzirea puternică a situației de pe teren a confruntărilor. Pe de altă parte, Rusia e departe de a fi părăsit teatrul de operațiuni din Siria, din contra, ultimele date arată confruntări directe ruso-americane, chiar dacă negate de partea rusă și trecute sub tăcere de cea americană.

Este vorba despre un atac la Deir Ezzor, acolo unde forțele regimului al Assad au intrat pentru trupele Forțelor Democratice Siriene și bazele americane, fiind spulberate de aviața și tirurile americane. Forțele siriene ale regimului erau însoțite, ba chiar conduse, de trupele ruse regulate, de către voluntari și angajați ai firmelor private ale GRU, serviciul de informații militare rus.

Până la urmă, partea rusă a recunoscut uciderea în confruntări a 5-7 militari ruși (deși și aici declarațiile sunt ambigue, numindu-i alternativ cetățeni, militari sau foști militari) și între 200-300, după alte date chiar 600 de contractori ruși, foști militari, voluntari, mercenari, membri ai firmei Wagner, firma militară privată de operațiuni speciale a GRU din Rostov pe Don.

Livrarea de arme letale americane în Ucraina, împreună cu blocarea trupelor ruse în Siria, după modelul anterior al Afganistanului pentru trupele sovietice, face ca perspectiva unei noi acțiuni ofensive spre miezul Ucrainei să fie mult mai redusă.

În plus, și armata ucraineană s-a întărit substanțial, și populația e mai reticentă și mai puțin reactivă la războiul informațional și acțiunile de antrenare a sa în aventuri de tip preluarea puterii, pe care forțele operative ruse le provoacă pentru a justifica neimplicarea și, respectiv, a acoperi operațiunile ofensive cu acțiuni de revoltă a cetățenilor locali, cum a procedat deja la formarea așa numitelor republici populare Luhansk și Donetsk, și la tentativa de formare a uneia similare la Odessa.

Pe de altă parte, situația în Ucraina însăși nu e cea mai fericită: se intră în ultimele 12 luni înainte de alegeri, există nemulțumiri și la nivelul reformelor economice, și a celor din justiție și combaterea corupției, au fost blocate diferite proiecte europene la frontieră și nemulțumirile comunității internaționale cresc, iar perspectiva rundelor de alegeri generale și prezidențiale duce la blocarea proiectelor de această factură până după alegeri.

Curtea specială pentru judecarea corupției și relația între procuratura generală și cea specială anti-corupție sunt încă o teme dificil de abordat în perioada preelectorală, așa cum și controversata lege a educației nu pare să poată fi revizuită până după alegeri.