Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este „doar o chestiune de timp” până când Germania va reveni la un serviciu militar obligatoriu, chiar dacă, pentru început, programul se va baza pe voluntariat, potrivit dpa. În România, Guvernul a trimis deja în Parlament proiectul de lege privind serviciul militar voluntar, care ar putea fi aplicat din 2026, vizând tinerii între 18 și 35 de ani.
Friedrich Merz: Susţin ceea ce am convenit în acordul de coaliţie
Într-un interviu acordat postului public ARD, cancelarul Friedrich Merz a afirmat că susține introducerea etapizată a unui nou sistem de instruire militară, însă crede că, pe termen mediu, Germania va fi nevoită să revină la recrutarea obligatorie.
„Susţin ceea ce am convenit în acordul de coaliţie, şi anume să începem cu serviciul voluntar, deocamdată. Dar bănuiesc că acesta nu va rămâne voluntar”, a declarat Merz, care conduce blocul conservator din guvernul federal.
Friedrich Merz. Sursa foto: Captură video Youtube
Potrivit datelor prezentate, Germania are aproximativ 350.000 de tineri eligibili anual, dar nu toți vor fi recrutați. Constituția germană limitează recrutarea femeilor, ceea ce reduce potențialul efectiv de mobilizare. În prezent, Bundeswehr (armata germană) numără aproximativ 180.000 de militari activi, iar NATO recomandă un efectiv de 260.000 pentru a face față unui potențial atac extern, inclusiv din partea Rusiei.
„Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”
Ministrul apărării, Boris Pistorius, a propus un program bazat pe înrolare voluntară, care urmărește atragerea tinerilor prin condiții mai bune și salarii motivante. Totuși, opoziția conservatoare consideră măsura insuficientă. Premierul bavarez Markus Söder a avertizat: „Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie. Jumătăţile de măsură nu mai sunt suficiente. O politică de recrutare incertă nu ajută pe nimeni”.
Dezbaterile parlamentare privind noua lege ar fi trebuit să înceapă săptămâna aceasta, însă au fost amânate cu două săptămâni. În același timp, guvernul german investighează activitățile suspecte ale unor drone de recunoaștere atribuite Rusiei, pe care Merz le-a descris drept „o amenințare serioasă la adresa securității noastre”.
România. Serviciul militar voluntar, din 2026
În România, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a anunțat că proiectul privind serviciul militar voluntar a fost trimis în Parlament în procedură de urgență. Dacă legea va fi adoptată până la finalul anului, primii tineri ar putea fi înrolați în 2026.
Programul este destinat persoanelor între 18 și 35 de ani și presupune selecție medicală, psihologică și teste fizice, fără a fi necesar Bacalaureatul. Capacitatea de instruire este estimată la 10.000 de persoane pe an, însă ministerul ia în calcul o implementare graduală.
„Este o nevoie reală a Armatei Române de a întineri efectivele. Vom începe cu o capacitate mai restrânsă, să învățăm din primele serii, iar din 2027 să intrăm cu forță”, a declarat Moșteanu, care a precizat că adoptarea rapidă a legii este esențială pentru ca fondurile necesare să fie incluse în bugetul pe 2026. Ministrul a explicat că „cei mai buni voluntari vor fi invitați să rămână ca militari profesioniști”, în timp ce ceilalți vor fi incluși în rezerva activă a armatei.
Ionuț Moșteanu. Sursă foto: gov.ro
Cum se face instruirea și cine poate aplica
Programul de voluntariat militar va include antrenamente periodice pentru rezerviști, similare exercițiilor NATO. „Se fac deja exerciții de mobilizare, cum sunt cele de la Sibiu, unde rezerviștii se familiarizează cu noile arme și tactici. Vom extinde aceste programe anual”, a precizat Moșteanu.
Selecția va fi deschisă tinerilor fără restricții academice. „Nu cerem bacalaureatul. Criteriile sunt medicale, psihologice și fizice. Este important să avem oameni apți și motivați”, a adăugat ministrul.
Oficialul estimează că interesul pentru program va fi ridicat, „având în vedere succesul unor inițiative similare în Germania și Suedia”.
Ce se întâmplă în alte țări
Atât Germania, cât și România, urmează tendința mai multor țări europene care își reevaluează rezervele militare în contextul tensiunilor de securitate generate de războiul din Ucraina.
State precum Suedia, Lituania, Norvegia și Finlanda au reintrodus în ultimii ani diverse forme de serviciu militar obligatoriu sau mixt, combinând recrutarea voluntară cu pregătirea periodică a rezerviștilor.
În timp ce Germania se îndreaptă treptat spre o formă de obligație națională de apărare, România mizează pe voluntariat și profesionalizare. Ambele modele urmăresc același obiectiv: consolidarea capacității de apărare și adaptarea armatelor la noile realități geopolitice.
