Evenimentul Zilei > EVZ Special > Cei mai scumpi ardei iuți din lume se cultivă la Șag
Cei mai scumpi ardei iuți din lume se cultivă la Șag

Cei mai scumpi ardei iuți din lume se cultivă la Șag

A fost 12 ani viceprimar al Timișoarei, în timpul mandatelor lui Gheorghe Ciuhandu, și membru important în PNȚCD. De vreo șase ani și-a dat „reset”. A devenit independent politic, s-a mutat la țară, grădinărește, experimentează dulcețuri, sosuri și bulioane bio și cultivă soiuri deosebite de plante nemodifi cate genetic în laborator. Adrian Orza, care în prezent este consilier local independent în cadrul Primăriei Timișoara, are o pasiune deosebită pentru cele mai iuți și scumpe soiuri de ardei.

Pasiunea pentru ardeii iuți nu a apărut peste noapte, ci a venit „la pachet” cu interesul pentru descoperirea soiurilor de legume tradiționale, sănătoase. „De șapte ani, de când ne-am mutat la țară, am redescoperit succesiunea anotimpurilor și lucruri pe care nu le mai simțeam la oraș, unde toată munca la primărie mă făcea să vin acasă cam ca la hotel”, mărturisește fostul viceprimar.

Legătura cu natura a devenit imposibil de rupt în momentul în care a început să gătească din grădină. Ca viceprimar, știa de ani buni cu ce depășiri de pesticide ajungeau legumele și fructele în supermarketuri, de aceea a și inițiat un program prin care în marile lanțuri comerciale din Timișoara să fie vândut e legume și fructe de la producătorii locali.

„Am început să cultiv când am descoperit locul în care vezi cum răsare și cum apune soarele, la Șag (n.r. prima comună de lângă Timișoara, pe drumul european spre Belgrad). Avem o grădină mică, în care am plantat doar soiuri autentice. Orice în afară de hibrizi. Am cultivat tot timpul legumele de care aveam nevoie în bucătărie, pentru că voiam să mâncăm sănătos”, spune Adrian Orza.

A cerut semințe de la bătrâni, s-a sfătuit cu profesori universitari specializați în legumicultură, a cumpărat de pe internet și a făcut selecție. Cultivă roșii, vinete, castravete amar, de toate. Unele semințe le-a primit de la prieteni, din străinătate.

15 soiuri aparte

E și cazul ardeilor iuți. Adrian Orza are în „portofoliu” deja 15 soiuri, între care cel mai iute și cel scump din lume.

Un kilogram de pudră de ardei Aji Charapita se vinde cu sume cuprins e între 11 și 25 de mii de dolari. E, cumva, echivalentul șofranului: „Pare neversomil prețul, dar și ardeii sunt foarte mici, iar pentru un kilogram de pudră e nevoie de foarte mulți. Eu am primit semințele din America, de la o prietenă, au germinat foarte puține, a fost dificil să cresc acești ardei: nu se adaptează la clima de la noi, au nevoie de condiții speciale”.

Așa a ajuns să apeleze la solarul unui prieten, pasionat și el de agricultură, unde a mutat toată cultura de ardei. Originari din Peru, ardeii Aji Charapita arată ca niște boabe de mazăre de culoare galbenă.

Pe urmele lui Cristofor Columb

Fostul politician a reușit să cultive și unul dintre cele mai rare soiuri de ardei, despre care se spune că a fost descoperit, din greșeală, de Cristofor Columb. Est e vorba de Chiltepin. Se spune că ajungând în Americi, dar crezând că e în India, Columb a confundat ardeiul acesta cu piperul, de unde și numele de „pepper” dat ardeilor iuţi. Și aceștia au forma unor boabe mici, roșii. Și cel mai iute ardei iute din lume, Carolina Reaper, este reprezentat în grădina lui Adrian Orza. Ardeiul este descris ca având un gust fructat, dulce, cu o ușoară aromă de ciocolată și de scorțișoară. Totuși, cultivatorul nu l-a încercat niciodată până acum. „E la fel de puternic ca spray-ul poliției. Prefer să protestez în alt mod”, glumește Orza. A a vut cereri de ardei de la un pub local, pentru burgeri. Patronii i-au spus că noua generație e dornică de senzații puternice și iuțeala absolută și-ar găsi loc în meniu.

Pentru că „dar din dar se face rai”, așa cum primește semințe, la fel, dă mai departe. A trimis un pachețel cu semințe de ardei iuți călugărilor de pe Muntele Athos, după ce un monah român i-a scris că împărtășesc aceeași pasiune.

Diferența dintre omul betoanelor și grădinar

Dacă îl întrebi ce este, Orza îți va spune cum, petrecând atâta timp în jurul plantelor, a înțeles diferența dintre omul betoanelor și grădinar. Nu le pune muzică ardeilor ca să crească, și sunt, oricum, prea mulți ca să le dea nume. Însă e atent și sensibil la plantele lui și la cele din jur. „Țin la plantele mele. Îmi pare rău când vreuna se usucă. De fapt, are legătură cu tot ce ține de natură și de mediul în care trăiesc. Mie-mi pare rău când văd iarbă uscată în parcuri. Îmi pare rău că nu se înțelege că omul nu e făcut să trăiască între betoane și că orașul are nevoie de verde. Pentru fiecare bucățică ce verde ar trebui luptat. Dezvoltarea în forță (n.r. – de la Timișoara) ar trebui înlocuită de dezvoltare durabilă și de preocuparea pentru verde și aer curat”, explică fostul viceprimar. Adrian Orza are 49 de ani. A absolvit Politehnica și a studiat Administrație publică la Washington, Paris și Bonn. „Acolo am auzit prima dată despre dezvoltarea durabilă”, mai spune, în timp ce pregătește să implementeze un proiect de agricultură bio cu bani europeni.

Cum se măsoară iuțeala

Iuţeala ardeilor se calculează în funcţie de concentraţia de capsaicină. Unitatea de măsură a iuțelii unui ardei, la nivel mondial, este Scara Scoville (n.r.- denumită după farmacistul Wilbur Scoville). Bunăoară, Carolina Reaper are o iuțeală între 1,4 și 2,2 milioane de unități, în timp ce „iutele” peperoncino pe care-l consumăm cel mai adesea abia ajunge la 500 de unități.