De la revenirea sa la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a pus accent pe necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, vorbind constant despre măsuri de austeritate pentru echilibrarea finanțelor publice. De altfel, Bolojan a promovat o serie de inițiative pentru plafonarea sporurilor în sistemul bugetar și pentru limitarea cheltuielilor considerate nejustificate.

Totuși, o analiză simplă a aparatului care îl înconjoară pe premier arată că acesta dispune de nu mai puțin de 18 consilieri, un număr considerabil pentru un executiv care mizează pe reducerea costurilor. Mai mult, premierul beneficiază de sprijinul a cinci vicepremieri, ceea ce întărește structura Guvernului din punct de vedere politic, dar ridică semne de întrebare cu privire la coerența mesajului de austeritate.

O echipă numeroasă de consilieri, cu nume sonore

Pe lista celor 18 consilieri ai premierului se regăsesc nume cu rezonanță în spațiul public, de la foști sportivi celebri la personalități controversate din zona administrației publice. Potrivit informațiilor obținute din surse oficiale și citate de Agerpres, doar o parte dintre aceștia și-au publicat CV-urile pe site-ul Guvernului, deși Executivul clamează constant transparența.

Printre consilierii premierului se numără:

• Mihai Jurca, Șef al Cancelariei Prim-Ministrului, cu rang de ministru

• Mihai Constantin, purtător de cuvânt al Guvernului, cu rang de secretar de stat

• Mihnea-Claudiu Drumea, Dragoș Mihai Hotea, Mihaela Frăsineanu, Cătălin-Zamfir Manea, Andrei-Ion Ungar, Ciprian Văcaru, Valentin Vătăjelu – consilieri de stat

• Ionuț Dumitru, economist cunoscut, consilier onorific

• Herman Berkovits, fost medic al premierului israelian Benjamin Netanyahu, consilier onorific

• Gheorghe Popescu, fost mare fotbalist al Generației de Aur, consilier onorific

• Victor Opaschi, considerat unul dintre cei mai controversați consilieri ai premierului, cu un trecut marcat de legături politice vechi

• Alte nume: Dragoș-Eugen Damian, Florian-Ray Iunius, Bogdan Mazuru, Teodora Elena Preoteasa, Marilen Gabriel Pirtea, consilieri onorifici.

Cine este Victor Opaschi, consilierul controversat al lui Ilie Bolojan

Cel mai controversat nume de pe lista consilierilor premierului este fără îndoială Victor Opaschi. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Opaschi este cunoscut drept cel mai longeviv secretar de stat din istoria postdecembristă a României, gestionând relațiile statului cu cultele religioase timp de peste 32 de ani.

Considerat un apropiat al fostului președinte Ion Iliescu, despre care a scris și o carte – „Ion Iliescu, om și lider” (Editura Litera, 2013) –, Opaschi a fost intens criticat pentru modul în care a administrat bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, instituție pe care a condus-o în perioada 2013-2022.

O investigație realizată de HotNews în ianuarie 2021 a relevat că Secretariatul de Stat pentru Culte funcționa ca o „gaură neagră” în bugetul public, cu fonduri cheltuite discreționar și lipsă de transparență în proceduri.

Parcursul profesional al lui Victor Opaschi

Victor Opaschi are o carieră care începe în perioada comunistă: între 1971-1982 a fost cercetător științific la Institutul de Științe Politice, iar ulterior a predat istorie la Liceul de Artă „George Enescu” din București, până la Revoluția din 1989.

După căderea regimului comunist, Opaschi a fost numit consilier de stat la Președinția României pentru Cultură și Culte, funcție pe care a deținut-o între 1990-1996 și 2000-2004. În perioada 2012-2013, a activat ca secretar de stat pentru Cultură și Culte în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, iar din 2013 și până în 2022 a fost Secretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru Culte.

În august 2022, a fost eliberat din funcția de secretar de stat printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Nicolae Ciucă. Ulterior, Marcel Ciolacu l-a readus în administrație, numindu-l consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului.

Critici pentru gestionarea pandemiei

Victor Opaschi a fost criticat dur în timpul pandemiei de COVID-19, pentru lipsa de implicare activă în menținerea echilibrului între măsurile sanitare impuse de autorități și autonomia cultelor religioase.

Mai multe organizații civice și lideri religioși au acuzat atunci lipsa de claritate a comunicării oficiale și modul discreționar în care Secretariatul de Stat pentru Culte a alocat fondurile, fără consultarea transparentă a comunităților religioase.