Politica
Anunțul făcut de Ilie Bolojan înainte de votul pentru Guvernul Veștea. Ce se întâmplă cu fondurile PNRR
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, luni, la finalul unei ședințe extraordinare de Guvern, că România a ajuns la un acord cu Comisia Europeană privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În urma negocierilor desfășurate timp de peste două luni, țara noastră păstrează integral componenta de granturi, în valoare de 13,6 miliarde de euro. În același timp, au fost convenite soluții pentru continuarea finanțării unor proiecte de infrastructură și sănătate, în timp ce pe componenta energetică există în continuare riscuri care trebuie gestionate.
Ilie Bolojan: Până la sfârșitul lunii august trebuie să mai absorbim aproape 5 miliarde de euro
Ilie Bolojan a declarat că procesul de renegociere a PNRR a presupus discuții extinse cu reprezentanții Comisiei Europene privind reformele și obiectivele asumate de România.
„A fost nevoie de discuții de peste două luni de zile, în această perioadă, pentru a clarifica cum vom realiza cele 66 de reforme și cum atingem cele 385 de ținte și de jaloane pe care România s-a angajat să le atingă”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului interimar, rezultatul principal al negocierilor îl reprezintă menținerea integrală a fondurilor nerambursabile prevăzute pentru România.
„Le mulțumesc colegilor noștri pentru că au reușit, în urma acestor negocieri, să păstreze cele 13,6 miliarde de euro care erau sumele nerambursabile, în continuare, ca granturi pentru România.” Asta înseamnă că până la sfârșitul lunii august trebuie să mai absorbim aproape 5 miliarde de euro din această sumă, în așa fel încât să putem achita lucrările care sunt în stadii avansate.”
Reducere pe componenta de împrumut și reorganizarea investițiilor
În ceea ce privește finanțările prin împrumut, valoarea rămasă după negocieri este mai mică decât cea avută în vedere anterior.
„Pe componenta de împrumut, suma care a rămas în aceste discuții la final este de 6,64 miliarde de euro.”
Premierul interimar a explicat că diferența de 1,2 miliarde de euro este legată atât de imposibilitatea finalizării unor proiecte, cât și de recalcularea anumitor investiții.
„Aici avem o reducere de 1,2 miliarde de euro față de sumele anterioare de la sfârșitul anului trecut, ca urmare a faptului că o parte din proiecte nu pot fi finalizate și, pe de altă parte, datorită calculelor care au fost făcute pe componentele de investiții.”
Pentru a evita pierderea fondurilor europene, autoritățile au reorganizat portofoliul de proiecte din PNRR.
„Principalele discuții care au fost purtate în această perioadă au fost legate de componenta de investiții și anume să păstrăm pe componenta de grant investițiile care nu au un grad de realizare redus, deci care au un risc minim de a nu fi finalizate. S-au făcut mutări de proiecte. Cele care erau într-un stadiu avansat au fost mutate pe grant, iar cele cu probleme de progres al lucrărilor au fost mutate pe împrumut, în așa fel încât să nu pierdem banii din grant.”
Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com
Ilie Bolojan: CE a acceptat ca plata pe autostrăzi să se facă procentual
Unul dintre punctele importante ale negocierilor a vizat finanțarea proiectelor de infrastructură rutieră; „Unul dintre elementele importante de negociere este legat de salvarea finanțării autostrăzilor.”
Potrivit lui Ilie Bolojan, Comisia Europeană a acceptat o formulă care permite decontarea lucrărilor în funcție de gradul de execuție.
„Un aspect important este acordul Comisiei Europene pentru ca plata pe autostrăzi să se facă procentual, cu ponderea lucrărilor realizate, deci să nu pierdem sume importante de bani.”
În paralel, România a obținut și acceptul pentru ajustarea unor obiective care nu mai puteau fi îndeplinite în forma stabilită inițial.
„O altă direcție importantă a fost cea legată de reforme, de jaloane și de ținte, unde negocierile au fost purtate în așa fel încât, acolo unde în mod obiectiv nu putem să atingem țintele, zona de cale ferată, alte zone, de exemplu, Comisia Europeană a acceptat ținte reduse. Comisia Europeană a acceptat ținte reduse în așa fel încât să nu avem pierderi financiare.”
Probleme în energie și proiecte locale salvate
Premierul interimar a arătat că cele mai dificile discuții au fost purtate în domeniul energiei, în special în ceea ce privește angajamentele asumate pentru decarbonizare.
„Negocieri intense au fost purtate pe componenta de decarbonizare, datorită problemelor pe care le avem și faptului că nu am înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, așa cum ne-am angajat în 2021.”
În acest context, există în continuare riscul pierderii unor fonduri dacă nu va fi găsită o soluție acceptată de toate părțile; „Există încă un risc de pierdere de fonduri dacă nu se acceptă la final o formulă care să prevadă reducerea capacității de producție a unor centrale și nu închiderea lor”, a mai spus Ilie Bolojan.
Bolojan a vorbit și despre măsurile care permit continuarea unor investiții realizate de autoritățile locale și a proiectelor din sistemul sanitar.
„Faptul că s-a acceptat ca în cazul acestor investiții, foarte multe la autoritățile locale, să poată fi recepționate fiind finalizate parțial este un aspect important pentru că, din nou, salvăm fonduri importante. Complexitatea PNRR pentru România a însemnat un număr mare de lucrări. Suntem una dintre țările cu cele mai mari lucrări, atât ca număr, cât și ca sume. În condițiile în care ai 15.000 de șantiere în țară, este imposibil să nu apară probleme legate de capacitatea constructorilor, a consultanților, de capacitatea administrativă sau de cofinanțări.”
În ceea ce privește investițiile din sănătate, Ilie Bolojan a afirmat că au fost identificate soluții pentru reluarea lucrărilor în proiectele care întâmpinau blocaje financiare.
„Prin aprobarea indicatorilor și prin alocările financiare pentru a asigura sumele suplimentare datorită creșterii costurilor, au fost deblocate șantierele care nu mai aveau constructori la ele pentru că nu fuseseră plătiți, iar în felul acesta și investițiile pe spitale vor putea fi finalizate”.
