Unii dintre angajații Căilor Ferate din Republica Moldova (CFM) primesc, la sfârșitul lunii iunie, salariile pentru luna martie.
Andrei Spînu: Statul nu poate plăti pierderile
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că statul nu poate interveni de fiecare dată când CFM are probleme financiare.
„Când era critică problema și a fost nevoie să intervenim. Bună sau rea soluția, noi am pus prioritate pe faptul ca oamenii să-și primească salariile și au fost cele 70 de milioane de lei, din care oamenii și-au primit salariile, pentru noiembrie, decembrie, ianuarie, inclusiv februarie, acum primesc salariile pentru luna martie. Nu am cifrele exacte cât mai trebuie”, a spus ministrul.
„Ce trebuie să fie clar, trebuie să discutăm un pic mai larg despre Calea Ferată decât doar situația curentă. Calea Ferată trebuie să treacă printr-o reformă serioasă.
Sunt 2 elemente pe care trebuie să le facem: Unu. Să investim în infrastructură și aici este rolul Guvernului, asta înseamnă în locomotive, Calea Ferată etc. Aici avem 2 proiecte mari în care investim. De la Tighina până la Giurgiulești și de la Ocnița până la Căinari. Sunt peste 250 de milioane de euro, bani europeni din care facem aceste investiții.
Al doilea element important, care din păcate nu s-a întâmplat în ultimii ani, a început abia acum, în ultimele luni, este că înșiși compania Calea Ferată trebuie să se optimizeze și să fie profitabil”, a spus Spînu.
Urmează disponibilizări la CFM?
Reamintim că, la începutul acestei luni, conducerea CFM a anunțat că le datorează angajaților peste 70 de milioane de lei. Dar conducerea companiei a exclus contractarea unui nou împrumut pentru salarii, angajîndu-se să adune banii necesari din vânzarea fierului vechi și din chiriile pentru spațiile comercial.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a vorbit și despre disponibilizări, explicând că, dacă CFM ar putea fi gestionată cu 100 de oameni, nu are sens să fie păstrați 200 de angajați.
„Ministerul a solicitat demult și mă bucur că acum se întâmplă. Fiecare cost care se întâmplă la Calea Ferată trebuie să fie analizat, este nevoie de zece contabili sau doar de opt? Este nevoie de 600 de oameni în pază sau este nevoie să digitalizăm și să avem doar 300? Aceste lucruri trebuie tratate foarte serios, pentru că statul nu poate să plătească pierderile unei companii”, a adăugat Andrei Spînu.
„De ce statul în loc să facă drumuri, să reabiliteze structura feroviară, să facă școli, grădinițe, sănătate, trebuie să plătească pierderile unei companii? Statul trebuie să investească în infrastructură, să nu avem viteză de 38 km pe oră, ci de 50, deoarece Calea Ferată singură nu va putea să reabiliteze. Noi ne-am asumat acest rol, dar costurile operaționale, salarii, motorină, electricitate, material rulant, nu”, a mai spus Spînu.
CFM, probleme cu plata salariilor
Reamintim, de asemenea, că CFM a contractat deja un credit, de la Agenția Proprietății Publice, pentru a plăti restanțele salariale acumulate la dinalul anului 2023 și primele luni din acest an.
De asemenea, CFM a mai fost aproape de faliment în anii 2020 şi 2021, din cauza problemelor financiare, angajaţii având întârzieri de salarii de până la o jumătate de an.
Angajații CFM au organizat mai multe proteste, iar la un moment dat au blocat circulația trenurilor.