Metodele rușilor au fost, poate, noi. Nu și obiectivul lor: după Războiul Rece, Rusia s-a străduit să creeze un Occident divizat, care nu mai conține o amenințare existențială. Experții, notează USA Today, atrag agenția că succesul rușilor în amestecul din prezidențialele americane din 2016 le garantează practic să încerce din nou. „Ne-am concentrat doar pe ce s-a întâmplat dar nu și pe mijloacele de a împiedica să se întâmple pe viitor”, a declarat Michael McFaul, ambasador al SUA la Moscova sub mandatul lui Obama. „Sunt chestiuni pe care trebuie să le examinăm de aproape, deoarece timpul se scurge”, a spus el. Raportul lui Mueller (448 de pagini), publicat în Congres, furnizează o descriere completă a eforturilor Kremlinului pentru a consolida campania lui Trump în alegerile din 2016. Chiar dacă raportul detaliază numeroase contacte între agenți ruși și asociați ai lui Trump în timpul campaniei, anchetatorii au declarat că nu au găsit dovada unei coluzii a echipei lui Trump cu Rusia.

Dorința rușilor de a submina

Dar raportul Mueller nu este primul care avertizează cu privire la îngerințele ruse. În ianuarie 2017, la două luni după alegerea lui Trump, serviciile americane de informații au semnalat că în cursul perioadei care a precedat alegerile, ruși și-au intensificat presiunile pentru a interveni în politica internă americană. Escaladarea a fost posibilă prin cyberspionaj și operațiuni de influență secrete pilotate tot „cyber”. Un an mai târziu, comisia de informații a Senatului a publicat un raport al concluziilor agenților de informații potrivit cărora Rusia a intervenit în alegerile din 2016 pentru a-l ajuta pe Trump să le câștige. „Eforturile Rusiei pentru a influența alegerile prezidențiale din 2016 reprezintă expresia cea mai recentă expresie a dorinței îndelungate a Moscovei de a submina ordinea democratică liberală condusă de SUA, dar aceste activități au demonstrat o escaladare semnificativă a metodelor, a nivelului de activitate și al amplorii eforturilor în raport cu precedentele operațiuni”, indică raportul.

Precedent: KGB contra Reagan

Eforturile Rusiei de a influența alegerile americane constituie o strategie dovedită care datează cel puțin din 1964, an în care au încercat să submineze campania prezidențială a republicanului Bary Goldwater. În 1983, KGB a întreprins o masivă campanie pentru a-l discredita pe Ronald Reagan, calificându-l „războinic” și afirmând că realegerea sa „ar fi o mare greșeală”. Reales un an mai târziu, Reagan a suplimentat bugetele Radio Free Europe/Radio Liberty apoi a difuzat emisiunile ale acestor stații în țările Uniunii Sovietice și ale Pactului de la Varșovia. „Cu Reagan, Moscova a înțeles că SUA sunt extrem de serioase cu privire la concurența în acest domeniu”, a declarat Jones. Raportul Mueller notează că mai mulți consilieri au reamintit că, după alegerea sa, Trump a văzut în reportajele despre relațiile sale cu Rusia, în anchetele și evaluarea ingerințelor Moscovei în serviciile de informații „ o amenințare pentru legitimitatea victoriei sale electorale”. Purtătorul său de cuvânt la acea dată, Hope Hicks, le-a declarat anchetatorilor că Trump considera evaluarea ingerințelor Rusiei ca propriu „câlcâi al lui Ahile”, pentru că americanii ar fi crezut că Rusia l-a ajutat să câștige.

„Va servi intereselor Moscovei”

În cursul alegerilor din 2016, Rusia a recurs la tactici pe care le-a folosit pentru a semăna discordie la vecinii săi din Balcani și a-și crește influența. Înainte de anexarea Crimeii, în 2014, spre exemplu, Rusia a lansat o cybercampanie în Europa de Est, inundând site-urile de informați din Ucraina cu zeci de mii de comentarii despre tulburările de dinaintea anexării peninsulei. În SUA, rușii au cumpărat cu bani grei publicitate pe Facebook și au bombardat conturile Twitter care-l stimulau pe Trump și o denigrau pe rivala Hillary Clinton. Rușii au lansat și o altă armă din arsenalul lor neconvențional: cyberspionajul, furtul de email-uri și difuzarea lor în dauna democraților. Potrivit raportului Mueller, obiectivul rușilor era să ajute la alegerea lui Trump, convinși fiind că aceasta „va servi intereselor Moscovei”. Raportul subliniază că acțiunile rușilor au început în 2014, când angajații companiei rusești Intrernet Research Agency, „foloseau personalități americane fictive și exploatau conturi social-media și pagini de grupuri concepute pentru a atrage auditoriul american”, „IRA susținând campania lui Trump”.

 

Au reușit Rușii?

Potrivit unor experți americani în dezinformările Moscovei, Kremlinul a reușit, „cel puțin pe termen scurt” să-și atingă mai multe obiective, raportul Mueller indicând clar că au existat tentative de a polariza societatea americană înainte de alegeri, continuând aceste tentative și în jurul unor probleme începând cu mișcarea #MeToo, continuând cu Black Lives Matter și ajungând la problema controlului armelor de foc în SUA.

Avantajul urmărit de ruși este că discordia partizană internă poate bloca decizii politice interne și externe ale SUA, în dosare cum ar fi Siria și Afganistan. Rușii nu au fost numai în măsură să exploateze cu succes diviziunile care existau deja în SUA, dar au fost și în măsură să submineze legitimitatea procesului lectoral. Faptul că unii americani au dubii cu privire la legitimitatea lui Trump aduce prejudicii SUA. Prezentat într-o versiune lipsită de detalii și dovezi esențiale, raportul Mueller spune în esență că Trump nu a conspirat cu rușii și că a încercat să influențeze ancheta pe acest subiect. Insuficient, spun patizanii lui Trump, nici pentru a-l învinge , nici pentru a convinge.

 

Procurorul Mueller, în jurul cozii

Pentru a contracara o anchetă federală privind eforturile Rusiei de a-l ajuta să câștige Casa Albă, Donald Trump l-a demis pe directorul FBI și, începând cu primele luni ale administrației sale, el a insistat în mai multe reprize pentru a limita anchetarea ingerințelor rusești în alegerile din 2016, anchete începute de FBI și care au continuat sub Robert Mueller. Dar a obstrucționat Trump Justiția? În această privință, notează AFP, raportul Mueller nu-l dezvinovățește pe Trump. „Dacă acest raport nu conchide că președintele a comis un delict, el nici nu-l exonerează”. Mueller afirmă că președintele a încercat, timp de luni de zile, în public dar și în privat, să-i dejoace investigațiile. Motivul pentru care a eșuat: „persoanele care-l înconjurau pe președinte au refuzat să-i execute ordinele sau să dea curs cererilor sale”. Înainte de publicarea raportului Mueller, ministrul american al Justiției a insistat pe absența oricărei înțelegeri între anturajul lui Trump și Moscova și că „președintele nu a întreprins nimic pentru a-l priva pe Mueller de documente și martori necesari pentru anchetă”.

 

 

Te-ar putea interesa și: