Ancheta împotriva Dianei Șoșoacă se extinde. Procurorii au deschis încă șapte dosare penale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Parchetul General a disjuns șapte noi cauze penale din dosarul în care lidera SOS România, Diana Șoșoacă, este cercetată pentru lipsire de libertate în mod nelegal. Potrivit documentelor aflate la Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii vor continua cercetările în dosare distincte, care vizează acuzații de promovare a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, promovarea ideilor antisemite, negarea Holocaustului și ultraj.

Șapte cauze noi desprinse din dosarul aflat la Înalta Curte

Documentele depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție arată că procurorul de caz din cadrul Parchetului General a dispus disjungerea a șapte cauze penale care vor fi investigate separat, potrivit gandul. ro

Noile dosare vizează presupuse fapte care ar fi fost constatate pe parcursul cercetărilor efectuate în dosarul privind lipsirea de libertate în mod nelegal.

Printre infracțiunile care urmează să fie analizate în dosare distincte se numără promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război, promovarea în public a unor idei sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, promovarea unor idei antisemite, negarea sau minimalizarea Holocaustului și ultraj.

Primul dosar vizează un comunicat publicat pe site-ul SOS România

Prima cauză disjunsă are ca obiect suspiciunea privind promovarea, în spațiul public, a cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei ori doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Potrivit procurorului, cercetările au legătură cu un comunicat publicat la 19 februarie 2024 pe site-ul oficial al partidului SOS România, semnat de Diana Șoșoacă în calitate de președinte al formațiunii.

Conform documentelor din dosar, anchetatorii apreciază că prin acel mesaj ar fi fost promovat cultul lui Radu Gyr, condamnat în 1945 în „lotul ziariștilor” și încadrat de legislația românească în categoria persoanelor condamnate pentru crime de război.

Alte dosare privesc declarații despre comunitatea evreiască și Holocaust

Șoșoacă. Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

O altă cauză penală privește declarații făcute în luna mai 2024, atât pe Facebook, cât și în Parlament, cu ocazia Zilei Independenței Statului Israel.

Potrivit procurorilor, acestea vor fi analizate din perspectiva infracțiunii de promovare, în public, a unor idei sau doctrine antisemite.

Într-un dosar separat, aceleași declarații sunt cercetate și sub aspectul infracțiunii de negare, contestare sau minimalizare a Holocaustului din România și a efectelor acestuia.

Vor fi analizate și declarațiile făcute de Diana Șoșoacă după decizia CCR

O altă cauză penală privește afirmații făcute în mediul online în zilele de 5 și 6 octombrie 2024, după decizia Curții Constituționale privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale.

Potrivit documentelor aflate la instanță, procurorii vor analiza dacă respectivele declarații se încadrează în infracțiunile privind promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și promovarea unor idei legionare, rasiste sau xenofobe.

Un dosar privește declarații făcute la sfârșitul anului trecut

O altă cauză disjunsă vizează declarații din 30 noiembrie 2024, făcute în județul Ilfov și ulterior difuzate în mediul online.

Potrivit procurorului, cercetările urmăresc să stabilească dacă prin respectivele afirmații au fost promovate persoane condamnate pentru crime de război sau idei asociate Mișcării Legionare.

Dosar pentru ultraj și o anchetă privind declarațiile din Parlamentul European

Una dintre cauzele disjunse vizează infracțiunea de ultraj. Potrivit procurorilor, faptele au legătură cu declarații din 15 decembrie 2024, când Diana Șoșoacă ar fi adresat amenințări unor polițiști din cadrul Secției 6 Poliție București, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în contextul înmânării unei sancțiuni contravenționale.

Ultimul dosar disjuns de procurorii Parchetului General are la bază o intervenție susținută de Diana Șoșoacă în Parlamentul European, la 11 februarie 2025.

Potrivit documentelor din dosar, anchetatorii verifică dacă afirmațiile făcute atunci, în care europarlamentara le-ar fi recomandat colegilor să se inspire din politica externă a lui Nicolae Ceaușescu și a afirmat despre fostul lider comunist că „Nimeni nu l-a egalat vreodată”, se încadrează în infracțiunea de promovare în public a cultului unei persoane condamnate pentru genocid.

Avocați: Numărul dosarelor poate complica situația juridică

Doi avocați specializați în drept penal, consultați de Gândul, apreciază că existența mai multor dosare distincte poate amplifica riscurile juridice pentru Diana Șoșoacă, dacă anchetele se vor finaliza cu trimiteri în judecată și, ulterior, cu condamnări definitive.

Avocatul Nelu Tașcă a explicat că disjungerea nu înseamnă nici condamnare, nici clasare, ci reprezintă doar o măsură procedurală prin care cercetările continuă separat.

„Trimiterea în judecată nu înseamnă condamnare și nu înlătură prezumția de nevinovăție. Vinovăția unei persoane poate fi stabilită exclusiv printr-o hotărâre judecătorească definitivă”, a spus avocatul.

Acesta arată că, în cazul în care și dosarele disjunse vor ajunge în instanță, iar acuzațiile vor fi confirmate definitiv, ar putea deveni aplicabile regulile privind concursul de infracțiuni și contopirea pedepselor.

Și avocatul Adrian Briscan consideră că existența mai multor cauze penale poate avea consecințe importante din punct de vedere juridic.

Acesta explică faptul că, dacă într-un dosar ar fi dispusă suspendarea executării pedepsei, iar ulterior ar interveni o nouă condamnare definitivă într-o altă cauză, instanța ar putea revoca suspendarea, ceea ce ar putea conduce la executarea pedepsei în regim de detenție.

Totuși, avocatul arată că o astfel de ipoteză depinde exclusiv de soluțiile definitive care vor fi pronunțate de instanțe, iar în acest moment toate acuzațiile urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare.

Ce susțin procurorii în dosarul trimis în instanță

Potrivit rechizitoriului, procurorii susțin că, la 10 decembrie 2021, Diana Șoșoacă și un alt inculpat ar fi lipsit de libertate patru persoane – trei persoane vătămate și un martor – care veniseră la cabinetul său de avocatură din București pentru realizarea unui interviu.

Anchetatorii mai arată că, în timpul incidentului, cel de-al doilea inculpat ar fi agresat una dintre persoanele vătămate, lovind-o și smulgându-i masca de protecție.

În rechizitoriu se precizează că măsura de a nu le permite persoanelor aflate în cabinet să plece ar fi fost determinată de nemulțumirea Dianei Șoșoacă față de întrebările adresate de jurnalistă și nu de existența unor suspiciuni privind comiterea unor infracțiuni de către cei prezenți.

Procurorii mai subliniază că, la data faptelor, Diana Șoșoacă avea calitatea de senator și beneficia de imunitate parlamentară doar pentru voturile și opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Potrivit legislației, parlamentarii pot fi urmăriți penal pentru fapte care nu au legătură cu exercitarea atribuțiilor parlamentare.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cum a început dosarul

Ancheta își are originea într-un incident petrecut la 10 decembrie 2021, în timpul unui interviu acordat unei echipe a televiziunii italiene RAI Uno, din care făcea parte jurnalista Lucia Goracci.

Potrivit Poliției Române, după întreruperea interviului, membrii echipei de televiziune ar fi încercat să părăsească încăperea, însă ușa ar fi fost închisă, iar aceștia nu ar mai fi fost lăsați să plece până la sosirea polițiștilor. În timpul intervenției, fostul soț al Dianei Șoșoacă ar fi agresat un polițist și pe jurnalista italiană, care a depus ulterior plângere penală.

La rândul său, Diana Șoșoacă a susținut că ea a fost victima unei agresiuni și a formulat plângeri împotriva jurnaliștilor. Verificările efectuate de polițiști nu au confirmat acuzațiile potrivit cărora aceștia ar fi sustras documente sau ar fi deținut droguri.

Imunitatea parlamentară a fost ridicată

După mai mulți ani de anchetă, Parchetul General a dispus trimiterea în judecată a Dianei Șoșoacă pentru patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, iar din aceeași cauză au fost disjunse alte șapte dosare penale, aflate în continuare în faza de cercetare.

La 28 aprilie 2026, Parlamentul European a aprobat cererea autorităților române de ridicare a imunității europarlamentarei, permițând continuarea procedurilor judiciare.

Diana Șoșoacă a respins toate acuzațiile și a susținut că dosarul reprezintă o formă de persecuție politică.

Ridicarea imunității și trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Aceasta poate fi decisă numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă, iar până atunci Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție.