Analfabetismul numeric, o problemă reală în România. Raport îngrijorător

Analfabetismul numeric, o problemă reală în România. Raport îngrijorătorElevi. Sursa foto: Unsplash

Rezultatele Testului Național de Alfabetizare Matematică aduc în prim plan o problemă majoră din România. Acesta a fost conceput pentru a evalua uniform nivelul de alfabetizare matematică al elevilor din ciclul primar, gimnaziu și liceu. Rezultatele obținute pot reprezenta un instrument important pentru profesori.

Peste o treime dintre elevi se confruntă cu analfabetismul numeric

Acest test măsoară abilitatea unui individ de a gândi logic, aplicând raționamentele matematice dobândite în cadrul educației formale. Ulterior, acestea pot fi utilizate și interpretate în diverse probleme întâlnite în viața de zi cu zi.

Profesorul Dragoş Iliescu a prezentat raportul întocmit în urma Testului Naţional de Alfabetizare Matematică.

Conform acestuia, 35% din populaţie se află în zona de „risc masiv” sau „funcţionare limitată”. În plus, el a explicat că problemele apar la nivelul gimnaziului și se adâncesc în perioada liceului.

„La finalul claselor primare, România stă mult mai bine decât ne-am aştepta. Pare că se rupe ceva la gimnaziu şi asta pare să se accelereze la liceu. Plecăm de la un analfabetism funcţional de undeva la 20-25% şi ajungem la aproape 50% în liceu”, a precizat profesorul.

Situația în România

„Literaţia numerică reprezintă capacitatea de a înţelege, interpreta şi utiliza informaţii matematice în diverse contexte ale vieţii cotidiene, profesionale şi sociale. În activităţile zilnice, aceasta implică, printre altele, capacitatea de a calcula dobânzile bancare, interpretarea tarifelor la utilităţi, compararea ofertelor comerciale sau estimarea costurilor pentru diferite produse şi servicii”, au explicat organizatorii.

Prin urmare, aceștia au analizat dacă elevii au capacitatea de a aplica toate cunoștințele matematice în viața de zi cu zi.

„Ne-am propus ca prin acest test să măsurăm nu doar dacă un elev este funcţional numeric, ci şi gradul competenţei sale, permiţând o evaluare detaliată pe un spectru larg, de la nivel scăzut la avansat. În lipsa unui standard clar privind nivelul minim acceptabil de numeraţie, a fost necesară colectarea de date extinse pentru a defini empiric pragurile de competenţă şi a asigura o evaluare riguroasă”, a explicat profesorul Dragoș Iliescu

În raport au fost incluse cinci categorii de funcţionalitate pentru fiecare clasă: A (excelentă), B (bună), C (limitată), D (foarte limitată) şi E (risc major).

Categoriile D şi E indică analfabetism numeric funcţional, în timp ce A, B şi C reflectă nivele de funcţionalitate numerică.

Analfabetismul numeric, creștere constantă în rândul elevilor. Ce arată raportul

În cazul claselor primare, acesta crește constant, media fiind de 25% la clasele primare, 36% la cele gimnaziale și 46% la liceu.

Matematică

Sursa foto: unsplash .com

Conform sursei, băieții au, în general, un nivel de funcționalitate numerică superior fetelor, această diferență fiind constantă pe parcursul anilor de școală.

De asemenea, specialiștii au observat discrepanțe semnificative în funcție de mediul de proveniență. Elevii din mediul rural prezintă cel mai ridicat analfabetism numeric, cu 58,16%.  De partea cealaltă, cei din mediul urban au cele mai scăzute rate, de 22,23%.

În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja alarmant în rural (42,86%) față de urbanul mare (15,45%). Această tendință se menține și se agravează pe măsură ce elevii se îndreaptă spre ciclurile gimnaziale și liceale.

„Această primă ediţie a Raportului naţional privind alfabetizarea matematică a elevilor din România ne arată unde suntem. Pentru AVE, este foarte importantă măsurarea progresului elevilor, de aceea vom realiza astfel de rapoarte şi în anii următori”, a declarat Andreea Nistor, director executiv AVE România.

Totodată, ea a menționat că raportul este un prim pas pentru dezvoltarea competențelor elevilor.

„Prin Programul de Transformare a Şcolilor din România, ne propunem să sprijinim şcolile în dezvoltarea competenţelor esenţiale ale elevilor, iar matematica joacă un rol fundamental în acest proces”, mai spus ea.

Ce se întâmplă la nivelul ciclului primar

Datele indică o legătură strânsă între statutul socio-economic (SES) și nivelul de funcționalitate numerică.

Elevii cu cel mai înalt statut (Q1) au cele mai scăzute rate de analfabetism numeric (D+E). În schimb, cei din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic (Q4) prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric.

În ciclul primar, diferențele sunt mai reduse, însă se adâncesc în gimnaziu și liceu, unde elevii din Q4 sunt mult mai dezavantajați decât cei din Q1.

De exemplu, în liceu, doar 23,63% dintre elevi (Q1) se află în categoria analfabetismului numeric funcțional, în comparație cu 69,76% din Q4.