Inteligența artificială ar putea împărți oamenii în „aristocrați epistemici” și „iobagi epistemici”. Argumentele unui fost ministru

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inteligența artificială a devenit parte din viața de zi cu zi, fiind folosită tot mai des de elevi pentru teme și diverse sarcini școlare. Accesul rapid la astfel de instrumente a schimbat complet modul în care aceștia învață și ridică întrebări legate de modul în care se formează cunoașterea și gândirea critică. În acest context, Mircea Miclea, prof. univ. dr. la Departamentul de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației - Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, atrage atenția asupra riscurilor care apar atunci când aceste instrumente sunt folosite fără discernământ, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea autonomiei intelectuale și capacitatea de înțelegere profundă a informațiilor.

Inteligența artificială și impactul ei asupra viitoarelor generații. Ce spune profesorul despre procesul de învățare

Profesorul folosește o comparație socială pentru a descrie efectele posibile ale dependenței de inteligență artificială. În opinia sa, pot apărea două categorii distincte de utilizatori, „aristocrații epistemici” și „iobagii epistemici”, în funcție de nivelul de cunoaștere pe care îl au și de modul în care folosesc tehnologia.

„Așa cum în Evul Mediu erau doar două clase sociale principale — aristocrații, cei care aveau pământuri, și iobagii, cei legați de glie — acum, odată cu revoluția industrială determinată de Inteligența Artificială (…), vor exista „aristocrații epistemici”, cei care vor avea multă cunoaștere în cap și vor ști cum să întrebe agenții de Inteligență Artificială și cum să auditeze răspunsurile acestora, și vor exista „iobagii epistemici”, cei care, utilizând fără simț critic inteligența artificială, își vor face toate temele cu AI-ul și vor deveni complet dependenți de aceste instrumente”, a explicat profesorul Mircea Miclea.

Inteligența artificială. Sursa foto: Pixabay

Ce riscuri ascunde acest obicei

Potrivit profesorului Mircea Miclea, utilizarea îndelungată a inteligenței artificiale fără discernământ poate duce la pierderea autonomiei intelectuale și la o dependență accentuată de tehnologie. Acesta susține că există riscul ca utilizatorii să ajungă să își bazeze activitatea exclusiv pe instrumente digitale, fără o bază solidă de cunoaștere proprie.

Premierul demis Ilie Bolojan și vicepremierul Oana Gheorghiu, vizati de dosare penale? Acuzațiile lansate de Marian Vanghelie

Cum a fost construită imaginea lui Bill Gates de miliardar modest și binevoitor. Echipa sa a modificat și documentarele Netflix despre el

„Cei care vor utiliza ani la rând inteligența artificială fără discernământ vor ajunge niște „iobagi epistemici”, legați de glie. Nu vor avea mare valoare, pentru că, dacă le iei instrumentele, ei își pierd valoarea. De aceea, alegerea pe care o facem acum este esențială: vrem să devenim aristocrați epistemici sau vrem să devenim dependenți de tehnologie? (…) Putem învăța cu Inteligența Artificială, dar cunoașterea pe care noi o dobândim trebuie să fie în capul nostru, nu în inteligența artificială, mai ales pe domeniul de expertiză”, a continuat acesta.

Profesorul Mircea Miclea: Alegerile trebuie să fie îndreptate spre a avea cât mai multă cunoaștere în cap, „la purtător”

Profesorul consideră că școala rămâne un element central în formarea cunoașterii și a modului de gândire al elevilor.

„Pledoaria mea este să fim foarte conștienți de alegerile pe care le facem acum, pentru că încă le putem face. Alegerile trebuie să fie îndreptate spre a avea cât mai multă cunoaștere în cap, „la purtător”, indiferent cât de ușor poate fi ea accesată cu tehnologiile digitale, dacă vrem să devenim niște aristocrați epistemici, nu niște iobagi epistemici”, spune profesorul Mircea Miclea.

„Cred că, în continuare, școala rămâne modul fundamental de a dobândi cunoașterea, pentru că în școală se livrează doar cunoștințe valide și metode valide de cunoaștere. Școala este locul unde se oferă cunoștințe validate științific și metode validate de comunitatea științifică. În orice alt loc, cunoștințele sunt amestecate”, a mai spus acesta.

Gândirea critică, instrument esențial împotriva manipulării și dezinformării

Profesorul Mircea Miclea pune accent pe rolul gândirii critice în educație, pe care o consideră esențială în protejarea împotriva manipulării și a informațiilor false.

„Modurile de gândire sunt extrem de importante pentru că ele te protejează de manipulări. Dacă dobândesc un mod de a gândi legat de o substanță chimică, atunci pot utiliza acel mod de gândire pentru a nu fi manipulat dacă cineva vine și îmi vinde un ceai ca fiind panaceu universal. (…) Când predau o lecție, predau și modul în care a gândit cel care a ajuns la teoria pe care eu o predau. În felul acesta, elevul dobândește un mod de a gândi, nu doar o teorie. Iar acel mod de gândire îl ajută să înțeleagă și alte lucruri decât cele pe care eu i le-am predat. (…)”, a mai spus profesorul.