elevi Grecia / sursa foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Grecia a închis 75 de școli în anul școlar 2026-2027, iar cursurile au fost suspendate sau suspendarea lor a fost prelungită în cazul a peste 400 de alte unități, pe fondul scăderii numărului de elevi. În România, fenomenul nu a ajuns la aceeași formă extremă, însă scăderea numărului de copii și reorganizarea rețelei școlare arată că și sistemul educațional românesc resimte presiunea demografică, potrivit agenției de stiri Associated Press
Cazul Greciei este cel mai vizibil pe insulele mici. Pe Kalamos, o comunitate cu aproximativ 80 de locuitori permanenți, școala primară mai are doar doi elevi. Cei doi copii vor pleca anul viitor pe continent pentru gimnaziu, iar unitatea de învățământ ar urma să fie închisă. În urmă cu aproximativ un deceniu, aceeași insulă avea în jur de 40 de copii în școli și în serviciile publice de îngrijire.
De la 40 de copii la doar doi
Pe 23 septembrie, cei doi elevi ai școlii din Kalamos învățau într-o sală în care cele mai multe bănci erau deja goale. Profesoara Chryssa Ntalaka este singurul cadru didactic al școlii.
„De obicei, profesorii sunt repartizați pe aceste insule împotriva voinței lor. În cazul Kalamos există însă, din câte știu, profesori și educatori care vor să vină, dar nu există copii”, a declarat ea pentru Associated Press.
Grădinița insulei a fost deja închisă în urmă cu trei ani. Elevii mai mari trebuie să traverseze cu vaporul până la Mytikas, pe continent, pentru a ajunge la școală. În zilele în care vântul este puternic, transportul poate fi afectat, iar copiii pot lipsi de la cursuri. AP News
Fenomenul este mai larg decât cazul unei singure insule. Datele prezentate de presa elenă pe baza statisticilor autorităților arată că aproape 21.000 de elevi au dispărut din sistemul de învățământ grec în ultimii trei ani școlari. Pentru anul școlar 2026-2027 au fost anunțate 75 de închideri de școli, dintre care 43 de grădinițe și 32 de școli primare.
Grecia și România: aceeași problemă, efecte diferite
România nu se află încă în situația unor comunități precum Kalamos, unde o școală funcționează cu doar doi elevi înainte de a fi închisă. Există însă un indicator demografic important: numărul copiilor din România a scăzut puternic în ultimele două decenii.
Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la 1 ianuarie 2026 în România erau aproximativ 3,67 milioane de persoane cu vârsta sub 18 ani, cu aproape 887.000 mai puține decât în 2006. Scăderea este pusă pe seama reducerii natalității și a migrației internaționale.
Și numărul nașterilor a ajuns la un nivel record negativ. În 2025 au fost înregistrați în România aproximativ 145.700 de născuți-vii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent.
Aceste evoluții nu înseamnă că România își închide școlile din același motiv și în aceeași proporție ca Grecia. În schimb, ele reduc treptat baza de copii asupra căreia este construită rețeaua de educație.
507 de școli din România au fost reorganizate
Un exemplu concret a apărut deja în anul școlar 2025-2026. Ministerul Educației a anunțat reorganizarea rețelei școlare după ce analiza inițială a identificat aproximativ 850 de unități de învățământ cu personalitate juridică care nu îndeplineau pragul minim de elevi sau preșcolari prevăzut de legislație.
În urma procesului, 507 unități au devenit structuri arondate altor școli, reprezentând aproximativ 8,1% din totalul unităților cu personalitate juridică. Ministerul a precizat însă că această reorganizare nu a însemnat automat închiderea fizică a școlilor și nici relocarea activităților educaționale.
Este o diferență importantă față de situația din Grecia. În România, reorganizarea din 2025 a fost legată în principal de măsurile fiscal-bugetare și de pragurile privind efectivele, nu poate fi prezentată pur și simplu drept un val de închideri provocat exclusiv de declinul demografic.
Totuși, scăderea numărului de copii reprezintă un factor structural care va continua să influențeze dimensiunea și organizarea rețelei școlare.
România, natalitate tot mai redusă
Datele demografice explică de ce problema va rămâne relevantă în următorii ani. În 2025, rata natalității din România a fost de 6,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori, față de 9,4 la mie în urmă cu zece ani. În aceeași perioadă, rata de fertilitate a scăzut de la 37,5 la 29,7 născuți-vii la 1.000 de femei cu vârsta între 15 și 49 de ani.
La nivel european, tendința este similară. În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, cu 3,3% mai puțini decât în 2023. Rata totală a fertilității a coborât la 1,34 copii născuți-vii pentru fiecare femeie, cel mai scăzut nivel din seria Eurostat începută în 2001.
România a avut în 2024 o rată de fertilitate de 1,39 copii pentru fiecare femeie, peste media UE, dar mult sub nivelul de aproximativ 2,1 considerat necesar pentru înlocuirea generațiilor în absența migrației.
În plus, România are una dintre cele mai scăzute vârste medii la nașterea primului copil din UE: 27,2 ani în 2024, comparativ cu media europeană de 29,9 ani.
Ce se întâmplă când dispare școala dintr-o comunitate
Experiența Greciei arată că dispariția elevilor și dispariția școlii se pot alimenta reciproc. Când o familie nu mai găsește în localitate o grădiniță sau o școală, accesul la educație devine mai dificil, iar mutarea într-un oraș sau într-o comunitate mai mare poate deveni o opțiune pentru părinți.
La rândul său, plecarea familiilor înseamnă și mai puțini copii, ceea ce poate accelera reducerea serviciilor locale.
În Kalamos, acest mecanism este deja vizibil. Comunitatea încearcă să atragă familii pentru ca școala să poată rămâne deschisă. Potrivit AP, ar fi suficientă sosirea a două familii pentru ca unitatea să își poată continua activitatea.
În România, fenomenul trebuie privit în contextul diferențelor mari dintre regiuni și dintre mediul urban și cel rural. Scăderea numărului de copii nu înseamnă automat închiderea unei școli, însă poate contribui la clase mai mici, comasări, transformarea unor unități în structuri arondate și reducerea serviciilor disponibile în comunitățile cu populație în declin.
O problemă europeană, nu doar grecească
Grecia nu este singura țară care încearcă să păstreze școlile în comunitățile depopulate. În Italia, pe insula Stromboli, o școală a fost redeschisă după aproximativ 20 de ani pentru un singur copil. Excepțiile de la regulile privind numărul minim de elevi sunt permise în cazul insulelor izolate tocmai pentru a evita ca dispariția școlii să accelereze depopularea.
Croația a investit, la rândul său, în infrastructura insulară. În ultimul deceniu, investițiile au ajuns la aproximativ 4,6 miliarde de euro, inclusiv pentru construirea și extinderea unor grădinițe și renovarea școlilor.
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 17 milioane de persoane trăiesc pe peste 4.000 de insule. Bruxelles-ul pregătește o strategie pentru insule, iar Comisia Europeană a transmis că în ultimii cinci ani au fost alocate 146 de milioane de euro pentru modernizarea școlilor din patru grupuri de insule grecești.
Recomandările noastre
