La un an după atentate

Trista comemorare e cu atât mai dureroasă cu cât perspectivele, la un an de la tragedie, rămân sumbre, iar amenințarea teroristă, la fel de ridicată. Ofensiva forțelor coaliției împotriva fiefului de la Mossul și a celui de la Raqqa exacerbează ura islamiștilor împotriva „cruciaților”, în apropierea sărbătorilor de iarnă.„Statul Islamic, în pierdere de viteză, este destabilizat până în punctul în care ajunge cu din ce în ce mai mare dificultate să își posteze imaginile de propagandă. În fața reducerii drastice a fluxului de voluntari spre zonele de luptă, Statul Islamic încearcă să recruteze pe solul francez compatrioți sau rezidenți gata să lovească”, a declarat un oficial ministerial pentru Le Figaro.

Serviciile de securitate au averizat în privința acestei amenințări, care se poate concretiza în atacuri dezordonate cu arme albe, cum s-a întâmplat în biserica de la SaintÉtienne- de-Rouvray; la volanul unui camion, cum s-a întâmplat la Nisa; sau la altele, mult mai bine organizate, cum a fost cazul la Paris sau Bruxelles.

După un an de stare de urgență, forțele de ordine sunt la capătul puterilor. Au fost efectuate 4.000 de percheziții administrative, 500 de arestări, au fost confiscate 600 de arme de foc și 77 de arme de război, 20 de locuri de cult neconforme cu valorile Republicii, devenite adevărate spații de recrutare, au fost inchise. Ministrul de Justiție, Jean-Jaques Urvoas, recunoaște însă că „niciun spațiu nu mai este sigur, și obiectele cele mai anodine pot deveni o armă mortală”. Primul ministru însuși afirmă că, în aceste condiții, atentate vor avea încă loc înainte de a putea extirpa răul din rădăcină.

Starea de urgență, prelungită

Deși forțele de ordine sunt epuizate, starea de urgență va fi prelungită cel puțin 6 luni: urmează sărbătorile, o campanie electorală și alegeri prezidențiale și parlamentare.

Iată ce s-a făcut până acum: legislația antiteroristă a fost completată cu trei texte succesive; sunt penalizate delictele de apologie a terorismului, de pregătire a unei acțiuni teroriste; s-au creat noi dispozitive administrative, care permit blocarea unor situri internet. A fost consolidată lupta împotriva traficului de arme, împotriva spălării banilor, au fost întărite mijloacele de culegere de informații în penitenciare și puterile de anchetă ale magistraților. A fost extinsă, desigur, aria de ascultări telefonice. Serviciile de securitate au primit puteri care depășesc limitele istorice. Au fost create posturi suplimentare în poliție și armată. De subliniat că în acest moment, Franța are cel mai mare număr de militari desfășurați pe teatrele de operațiuni dintre țările membre NATO.

Efectele concrete ale atentatelor: o scădere dramatică a turismului, ramură economică foarte profitabilă pentru Franța și o fractură interetnică, o neîncredere crescută între comunități. Atentatele au reușit să scoată la lumină ceea ce aleșii noștri știau, dar se fereau să spună: la periferia tuturor marilor orașe există enclave în care dreptul nu mai funcționează, în care au fost recreate modul de viață din țările de baștină ale imigranților (Africa subsahariană, Maghreb), unde legea aplicată este Sharia.

În acest context, una din temele principale pentru viitoarea campanie electorală va fi securitatea cetățeanului, în care demagogia, pe de o parte, și lipsa de curaj, pe de alta, vor concura fără să propună soluții reale.