Update. Primele sondaje la ieșirea de la urne confirmă evoluția așteptată spre dreapta. Grupul Partidului Popular European (PPE) a obţinut 66 de locuri în primele opt ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European până la ora locală 19.30 (20.30 ora României). PPE este urmat de grupul Socialiştilor şi Democraţilor europeni, cu 35 de locuri, şi Verzii cu 23 de locuri.

Primele estimări din Austria, Franța, Spania și Germania par să confirme o preconizată deplasare spre dreapta, amenințând să slăbească majoritatea pro-europeană din Parlamentul European.

În Franța, proiecțiile sugerează că partidul de extremă dreapta, Raliul Național (RN), a obținut un procent uriaș de 31,5% din voturi - mai mult decât dublu față de numărul obținut de președintele centrist liberal Emmanuel Macron:

Rezultate alegeri

1. Grupul Partidului Popular European (PPE): 181 de locuri
2. Grupul Socialiştilor şi Democraţilor Europeni: 135
3. Renew: 82 locuri
4. Partidul Conservatorilor Europeni: 71 locuri
5. Identitate și Democrație: 62 locuri

De asemenea, în Austria, partidul de extremă-dreapta FPÖ ar urma să ajungă în fruntea sondajelor, dublându-și numărul de europarlamentari, ajungând la șase, după ce a obținut 27% din voturi, potrivit unui sondaj realizat de postul public de televiziune ORF.

Pe locul al doilea se află o luptă strânsă între ÖVP, de centru-dreapta, cu cinci eurodeputați (în scădere de la șapte) și 23,5%, și socialiștii din SPÖ, tot cu cinci eurodeputați și 23% din voturi.

În Germania, se estimează că partidul creștin-democrat CDU și CSU va obține doar aproximativ 30% din voturi, similar cu 29% în 2019, urmat de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania pe locul al doilea, cu 16,5%, față de 11% în 2019. Social-democrații cancelarului Olaf Scholz sunt urmați de social-democrați, cu 14%, și de Verzi, cu 12%. Prezența la vot este de 64%.

Aceste tendințe spre dreapta sunt confirmate în Spania, unde se așteaptă ca Vox să-și mărească reprezentarea cu doi sau trei eurodeputați.

Grupul Partidului Popular European (PPE) a obţinut 51 de locuri în primele cinci ţări cu estimări centralizate de Parlamentul European până la ora locală 18.30 (19.30 ora României), urmat de grupul Socialiştilor şi Democraţilor europeni, cu 26 de locuri, şi Verzi cu 22 de locuri.

Alegeri în 21 de ţări ale Uniunii Europene

Alegerile care se încheie duminică vor influenţa modul în care Uniunea Europeană se va confrunta cu diferite provocări. Printre acestea se numără o Rusie ostilă, rivalitatea industrială sporită din partea Chinei şi a SUA, schimbările climatice şi imigraţii.

Joi au început alegerile în Olanda, iar în alte ţări vineri şi sâmbătă.

În cea mai mare parte a UE, voturile sunt exprimate duminică, când Franţa, Germania, Polonia şi Spania vor deschide urnele, iar Italia va organiza o a doua zi de vot, potrivit Reuters.

Un sondaj va fi publicat de Parlamentul European la ora 21.30

PE va publica un sondaj la ieşirea de la urne la nivelul UE în jurul orei 20.30 CET (21.30, ora României). Ulterior, un prim rezultat provizoriu va fi publicat după ora 23.00 CET (24.00, ora României), când vor fi exprimate ultimele voturi din UE, în Italia.

Momentul maxim de suspans va avea loc între 23:15 şi 23:30 CET (luni, ora 0.15 - 0.30, ora României). Atunci se vor primi rezultate provizorii pentru 24 de ţări - toate, cu excepţia Poloniei, Italiei şi Belgiei.

O prefigurare ar putea apărea însă mai devreme, în jurul orei 18.15 CET (19.15 ora României). Atunci vor fi publicate sondaje efectuate la ieşirea de la urne pentru Germania, oferind Europei un prim indiciu dacă se va materializa creşterea aşteptată a extremei drepte.

Alte cinci ţări se află în primul val de sondaje de tip exit-poll: Austria, Cipru, Grecia, Malta şi Olanda. Ulterior, rezultatele din Bulgaria şi Croaţia vor fi valabile.

Sondajele la ieşirea de la urne sau alte estimări naţionale pentru Franţa, unde se aşteaptă o victorie mare a RN-ului lui Marine Le Pen, vor apărea între orele 20:15 şi 20:45 CET (21.15 şi 21:45, ora României), când vor fi disponibile şi cele pentru Danemarca şi Spania. Polonia, România şi Suedia urmează după ora 21:15 CET (22.15, ora României).

Estimări centralizate de Parlamentul European până la ora locală 18.30 (19.30 ora României)

În urma unor estimări ale Parlamentului European, grupul Partidului Popular European (PPE) a obţinut 51 de locuri în primele cinci ţări. Acesta este urmat grupul Socialiştilor şi Democraţilor europeni, cu 26 de locuri. Rezultatele au fost bazate pe estimări din Austria, Germania, Cipru, Grecia şi Olanda.

Grupul S&D (socialiștii) a adunat până acum 26 de locuri, în pofida înfrângerii în alegeri a Partidul Social-Democrat german.

Grupul Verzi/ALE (Verzi/ Alianţa Liberă Europeană) este pe locul al treilea cu 22 de locuri.

Grupul Renew Europe a adunat şi el 17 locuri în cele cinci ţări. Identitate şi Democraţie (ID) - 13 locuri, datorită rezultatelor bune obţinute în Austria şi Olanda. Pe de altă parte, deşi AfD a obţinut al doilea scor în Germania, faptul că a părăsit grupul ID face ca locurile sale, nu mai puţin de 19, să nu fie atribuite grupului ID.

Grupul GUE/NGL (Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică) a obţinut şi el 10 locuri. Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR) trei locuri până acum.

Alegeri în Uniunea Europeană. Temerile de după alegeri

Mai multe sondaje de opinie prevăd că liberalii pro-europeni şi Verzii vor pierde locuri. Astfel, majoritatea de centru-dreapta şi centru-stânga va pierde din posibilitatea de a impune noi legi în UE sau de a spori integrarea europeană.

Printre principalele probleme ale alegătorilor se numără criza costului vieţii, migrația și costul tranziţiei ecologice. Aceștia sunt deranjaţi de creşterea tensiunilor geopolitice, inclusiv de războiul din Ucraina.

Partidele de extremă-dreapta au profitat de această nelinişte şi au oferit electoratului o alternativă.

Verzii europeni se confruntă cu mai multe nemulțumiri ale alegătorilor din cauza politicilor costisitoare ale UE de limitare a emisiilor de CO2.

Renew Europe va avea, de asemenea, de suferit. Se aşteaptă ca Rassemblement National, formaţiunea de extremă-dreapta a lui Marine Le Pen, să învingă în Franţa Renaissance.