Admiterea la liceu, sub presiune după scandalul noului examen. Ce schimbări și ce amânare propun partidele

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Admiterea la liceu ar urma să aibă, din 2027, o nouă componentă: elevii care vor să intre la anumite licee ar putea susține un concurs organizat chiar de unitatea de învățământ, pe lângă Evaluarea Națională. Prevederea a fost inclusă în Legea învățământului din 2023, iar Ministerul Educației a pus acum în consultare metodologia care stabilește cum ar urma să funcționeze sistemul.

Propunerea a provocat însă reacții din partea părinților, organizațiilor pentru copii și partidelor politice. Criticii reclamă faptul că elevii ar avea de susținut mai multe examene, că liceele ar avea libertate prea mare în stabilirea regulilor și că noul sistem ar putea accentua diferențele dintre familiile care își permit pregătire suplimentară și cele care nu își permit.

În Parlament au apărut deja două inițiative prin care aplicarea noilor reguli ar urma să fie amânată.

Ce se schimbă față de admiterea de acum

În prezent, pentru cei mai mulți elevi, admiterea la liceu se bazează pe rezultatele de la Evaluarea Națională. După examen, elevii își exprimă opțiunile, iar repartizarea se face computerizat, în funcție de medie și de opțiunile introduse.

Din 2027, acest mecanism ar urma să rămână, dar nu ar mai fi singura cale de admitere.

Un liceu va putea să organizeze un concurs propriu pentru cel mult 50% dintre locurile disponibile. Astfel, un elev care își dorește să ocupe unul dintre aceste locuri va putea participa la examenul organizat de liceul respectiv.

Asta înseamnă că Evaluarea Națională nu este înlocuită. Elevii vor susține în continuare examenul național, iar concursul liceului reprezintă o rută suplimentară.

Cum ar arăta noul concurs

Concursul organizat de liceu ar avea două probe. Disciplinele nu ar fi aceleași pentru toate liceele, ci ar fi alese în funcție de profil. Pentru Matematică-Informatică, de exemplu, pot fi selectate Matematica, Informatica și TIC sau Fizica. La Științele Naturii pot fi alese Biologia, Chimia și Fizica, iar la Științe Sociale, Geografia, Educația socială sau Istoria.

Subiectele nu ar fi însă redactate separat de fiecare liceu. Ele ar urma să fie elaborate la nivel național, prin Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.

Pentru a putea participa la concursul unui liceu, elevul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare dintre probele Evaluării Naționale.

Participarea la această formă de admitere nu este obligatorie. Elevii care nu vor să susțină concursul sau care nu sunt admiși prin această procedură pot participa la repartizarea computerizată pentru locurile rămase.

Liceele își stabilesc propria formulă de admitere

Sursa foto: dreamstime.com

Aici apare una dintre principalele surse ale controversei. Rezultatele obținute la concursul liceului vor contribui la media de admitere, însă proiectul de metodologie nu stabilește aceeași pondere pentru toate liceele.

Fiecare unitate de învățământ ar urma să decidă, prin consiliul de administrație, cum sunt calculate rezultatele finale și ce pondere au probele proprii. Regulile trebuie anunțate înainte de examen.

Criticii consideră că această libertate poate duce la diferențe importante între licee. Un elev care candidează la două unități de învățământ s-ar putea confrunta, astfel, cu formule de admitere diferite.

AUR a reclamat tocmai lipsa unei ponderi stabilite la nivel național și a cerut reguli mai clare privind desfășurarea examenelor, conflictele de interese și contestațiile.

Și Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, a criticat proiectul. Deputatul PSD a invocat, între altele, lipsa unor prevederi clare referitoare la supravegherea video, corectarea lucrărilor și contestații.

De ce sunt invocate meditațiile

Un alt punct este faptul că elevii care aleg această variantă trebuie să se pregătească pentru două probe suplimentare, în condițiile în care susțin și Evaluarea Națională.

Salvați Copiii România a cerut renunțarea la concursurile organizate de licee, argumentând că acestea pot accentua diferențele dintre elevi. Organizația susține că familiile care își permit pregătire suplimentară la mai multe materii ar putea avea un avantaj.

Potrivit unei consultări citate de organizație, 57% dintre elevii de vârstă gimnazială chestionați fac deja meditații. Dintre elevii care apelează la pregătire suplimentară, 55% fac acest lucru la cel puțin două materii.

Federația Națională a Părinților a cerut, la rândul său, retragerea proiectului în forma actuală.

Elevii ar susține examenele într-un interval foarte scurt

Și calendarul propus a alimentat criticile. În varianta aflată în consultare, rezultatele finale ale Evaluării Naționale ar urma să fie cunoscute pe 7 iulie 2027. Înscrierea la concursurile organizate de licee ar avea loc pe 8 iulie, iar cele două probe ar fi susținute pe 9 și 12 iulie.

Rezultatele finale ale concursurilor ar urma să fie anunțate pe 15 iulie. Repartizarea computerizată pentru elevii care merg pe această rută ar urma să aibă loc ulterior, pe 26 iulie.

De ce apare acum schimbarea, dacă legea este din 2023

Concursul propriu al liceelor nu este o invenție a metodologiei puse acum în dezbatere.

Posibilitatea ca liceele să organizeze admitere pentru cel mult 50% dintre locuri este prevăzută în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Tot legea stabilește că această regulă urma să se aplice generației care era în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024. Este generația care va ajunge la admiterea în liceu în 2027.

Ministerul Educației a elaborat acum metodologia necesară aplicării prevederii legale. Ministrul Mihai Dimian a spus că instituția nu poate ignora o prevedere aflată în lege, dar că metodologia poate fi modificată în urma consultării publice.

Ministrul Educației nu susține neapărat aplicarea examenului

În mijlocul controverselor, Mihai Dimian a declarat miercuri că nu se consideră un susținător al concursului separat de admitere.

Ministrul a spus că, în urma discuțiilor cu parlamentari din mai multe partide, există posibilitatea formării unei majorități pentru amânarea aplicării prevederii.

O astfel de decizie nu poate fi luată însă prin metodologia Ministerului. Pentru amânare este nevoie ca Parlamentul să modifice Legea nr. 198/2023. Iar două proiecte de lege au fost deja anunțate.

PNL vrea să amâne schimbarea până în 2031

Deputata PNL Raluca Turcan a anunțat un proiect prin care noul sistem să nu se aplice elevilor aflați acum în gimnaziu.

Propunerea prevede ca noile reguli să intre în vigoare pentru generația care începe clasa a V-a în anul școlar 2026-2027. În acest scenariu, prima admitere organizată în noua formulă ar avea loc în 2031. Turcan susține că elevii nu ar trebui să afle regulile unui examen important cu puțin timp înainte de intrarea în clasa a VIII-a și consideră necesară o dezbatere mai largă cu părinți, profesori, elevi și specialiști în educație.

„Lucrurile bune nu se fac în grabă”, a transmis deputata PNL, anunțând că proiectul urmărește să ofere timp pentru stabilirea unor reguli care să îmbunătățească admiterea și evaluarea elevilor.

PSD propune o amânare de doi ani

Mihai Ghigiu a anunțat, la rândul său, că PSD a depus un proiect prin care aplicarea prevederii referitoare la dubla admitere să fie amânată cu doi ani.

Deputatul PSD consideră că metodologia trebuie discutată înainte de aplicare și a criticat faptul că regulile au ajuns în transparență publică cu puțin timp înainte de începutul anului școlar. El a invocat probleme legate de contestații, conflicte de interese, ponderea stabilită de licee și alegerea disciplinelor.

Ghigiu a susținut și că trebuie analizat dacă existența celor două examene produce efectiv un beneficiu pentru educație sau dacă, dimpotrivă, crește presiunea asupra elevilor.

Ce se întâmplă mai departe

Cele două proiecte de amânare urmează să fie discutate în Parlament. Ghigiu a cerut procedură de urgență și a spus că proiectul ar putea fi analizat de Comisia pentru învățământ în săptămâna următoare, dacă solicitarea este aprobată.

Cele două variante nu sunt identice: PNL propune o amânare de patru ani, în timp ce PSD propune doi ani.

În cazul în care Parlamentul nu modifică legea, Ministerul Educației va continua procedura pentru aplicarea sistemului prevăzut deja în Legea nr. 198/2023. Dacă legea va fi modificată, va trebui stabilit un nou calendar și, după caz, o nouă formulă de admitere.