Aderarea la UE, un vis îndepărtat? Aleksandar Vucic dărâmă speranțele Ucrainei și ale Balcanilor

Aderarea la UE, un vis îndepărtat? Aleksandar Vucic dărâmă speranțele Ucrainei și ale BalcanilorUniunea Europeană. Sursă foto: Pixabay

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a lansat un val de scepticism cu privire la o eventuală extindere rapidă a Uniunii Europene în perioada următoare. Liderul de la Belgrad a subliniat că nu este deloc optimist în ceea ce privește șansele noilor state candidate – inclusiv țara sa – de a adera la blocul comunitar în viitorul apropiat, transmite agenția Reuters.

În cadrul unei conferințe de amploare care a reunit țările candidate la UE, Vucic a punctat că, deși drumul spre Bruxelles rămâne cea mai bună opțiune politică și economică pentru Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia, o integrare masivă este puțin probabilă la acest moment.

„Nu trebuie să ne aşteptăm la miracole sau la extinderi majore ale UE în anii ce urmează”, a declarat Aleksandar Vucic.

Aderarea la UE, un vis îndepărtat? Aleksandar Vucic dărâmă speranțele Ucrainei și ale Balcanilor

Regiunea Balcanilor de Vest, o zonă de importanță strategică majoră, include Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia, Macedonia de Nord și Kosovo. Toate aceste state au ca obiectiv strategic integrarea în UE, însă ritmul reformelor diferă considerabil.

În prezent, doar Muntenegru speră să obțină statutul de membru plin până în anul 2028. De asemenea, Albania a reușit să își accelereze demersurile diplomatice și tehnice de aderare. În schimb, țări precum Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Kosovo au rămas mult în urmă în acest proces birocratic și politic complex, conform sursei citate.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic

Aleksandar Vucic. Sursa foto: Captură video Youtube

Ucraina cere o extindere rapidă ca scut împotriva Rusiei

Pe de altă parte, viziunea Kievului este mult mai urgentă, fiind dictată de contextul geopolitic sângeros de la granițele sale. Ruslan Stefanciuk, președintele parlamentului ucrainean – co-gazdă a evenimentului alături de omoloaga sa sârbă, Ana Brnabic – a solicitat liderilor de la Bruxelles să grăbească procesul de aderare ca o măsură directă de contracarare a politicilor agresive ale Federației Ruse.

„Noul val de extindere trebuie să fie cât mai amplu şi mai puternic posibil, astfel încât procesul de creare a Europei să poată fi, în sfârşit, finalizat - o Europă unită şi indivizibilă, o Europă puternică şi invulnerabilă”, a explicat oficialul ucrainean.

Deși Ucraina a demarat oficial, luna trecută, prima etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și beneficiază de un sprijin puternic din partea guvernelor occidentale, realitatea din teren este diferită. Diplomații europeni anticipează deja că procesul tehnic va fi unul extrem de complex și de lungă durată.

Jocul la două capete al Serbiei și ecuația Republicii Moldova

Relațiile diplomatice din această zonă rămân extrem de nuanțate. Pe de o parte, Belgradul susține ferm integritatea teritorială a Ucrainei și a condamnat invazia rusă declanșată de Vladimir Putin. La rândul său, Kievul refuză să recunoască independența declarată în 2008 de Kosovo, fosta provincie sudică a Serbiei.

Totuși, Serbia încearcă să își mențină, în paralel, legăturile istorice cu Rusia. Raporturile dintre cele două state s-au deteriorat însă vizibil după ce Moscova a criticat public Belgradul pentru vânzările indirecte de muniție către Ucraina. Mai mult, Aleksandar Vucic s-a întâlnit în repetate rânduri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a participat activ la o conferință de sprijin desfășurată la Odesa.

În tot acest peisaj marcat de incertitudini, Republica Moldova și Georgia continuă să spere la rândul lor la o integrare rapidă. Ambele state au primit oficial statutul de țară candidată în iunie 2022, o decizie istorică luată de UE pe fondul șocului provocat de invazia rusă în Ucraina.