International
Președintele Serbiei lansează un scenariu despre România, Polonia, Bulgaria și SUA. Pentru ce critică Vucic Bucureștiul
Aleksandar Vučić / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a lansat un scenariu în care susține că SUA ar putea construi în următorii ani o structură proprie de influență în Europa de Est, iar România, Polonia și Bulgaria s-ar putea afla printre țările-cheie ale acestei repoziționări geopolitice, dacă Uniunea Europeană continuă să întârzie deciziile privind extinderea și integrarea statelor candidate.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu amplu acordat podcastului The Rest Is Politics: Leading, publicat pe 27 aprilie, în care liderul de la Belgrad a discutat despre raporturile Serbiei cu Bruxellesul, Washingtonul, Moscova și Beijingul.
Vucic: SUA ar putea crea o influență predominantă asupra a 5-10 state
În dialogul cu Alastair Campbell și Rory Stewart, Vučić a afirmat că Washingtonul ar putea profita de lipsa de coerență strategică a Uniunii Europene pentru a coagula un grup de state din flancul estic aflate „nu sub controlul” direct al SUA, dar „sub influența predominantă” a acesteia.
„Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, ceea ce va crea probleme pentru Uniunea Europeană”, a spus liderul sârb.
Întrebat explicit dacă această evoluție ar însemna o îndepărtare a unor state est-europene de centrul decizional vest-european, Vucic a răspuns simplu: „Da”.
El a nominalizat apoi Polonia, România și Bulgaria ca exemple de state în care americanii ar putea consolida parteneriate politice și de securitate distincte, în paralel cu mecanismele europene existente.
Vucic lansează scenariul pentru a presa Bruxellesul
Mesajul lui Vucic vine în contextul frustrării tot mai vizibile a Belgradului față de ritmul lent al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Serbia are statut de țară candidată din 2012, iar negocierile oficiale au fost deschise în 2014, însă procesul a avansat lent pe fondul disputelor privind statul de drept, relația cu Kosovo și apropierea tradițională de Rusia.
Uniunea Europeană. Sursa foto: Arhiva EVZ
În interviu, președintele sârb a insistat că refuzul marilor capitale europene de a accelera integrarea Balcanilor de Vest riscă să lase un vid de influență care va fi ocupat inevitabil de alte puteri.
„Dacă nu vor continua extinderea, fac o mare greșeală strategică”, a afirmat Vučić, adăugând că speră să existe „pentru prima dată după mulți ani o anumită înțelegere în Italia, Franța și Germania”, fără a se declara însă convins că această schimbare se va produce rapid.
Propunerea Belgrad–Tirana: acces economic rapid, fără aderare politică
În același interviu, Vučić a reluat ideea promovată în ultimele luni împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: integrarea graduală a statelor candidate în piața unică europeană și în anumite beneficii Schengen înainte de aderarea completă.
Potrivit liderului sârb, țările pregătite ar trebui să primească acces economic și comercial imediat, fără a aștepta ani de negocieri politice pentru drept de veto, comisari europeni sau reprezentare parlamentară. â
În opinia sa, o astfel de soluție ar reduce vulnerabilitatea Balcanilor față de influențele externe și ar menține regiunea ancorată în proiectul european.
Vucic a sugerat inclusiv că integrarea selectivă a unor state precum Moldova sau Muntenegru, fără Serbia, ar fi „lipsită de logică” din punct de vedere strategic.
Vucic, afirmații controversate despre România
Una dintre cele mai discutate secvențe ale interviului a fost cea în care Vucic a invocat aderarea România și Bulgaria ca argument că Uniunea Europeană a mai făcut în trecut concesii geopolitice în fața rigorii tehnice.
„Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul”, a spus Vucic.
Afirmația conține însă o eroare factuală: România și Bulgaria au aderat oficial la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, după încheierea negocierilor și sub Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit tocmai pentru monitorizarea reformelor post-aderare.
Prin această comparație, președintele sârb a încercat să transmită că, în anumite momente, decizia geopolitică a prevalat asupra perfecțiunii birocratice, iar același principiu ar trebui aplicat și Balcanilor de Vest.
Vucic a mai plasat România în centrul discursului său regional
Nu este pentru prima dată când Aleksandar Vucic introduce România într-un discurs public despre presiuni externe, influență strategică și echilibre regionale.
Evenimentul Zilei (EVZ) a făcut cunoscut când liderul de la Belgrad a reacționat dur și în trecut la evoluții din România pe care le-a interpretat drept semnale cu impact asupra Serbiei, inclusiv în dosarul NIS Petrol, când a acuzat că ancheta desfășurată de autoritățile române afectează imaginea țării sale și pune Belgradul într-o lumină nefavorabilă pe scena internațională.
Relația bilaterală a traversat și alte momente sensibile, precum episodul votului din Adunarea Generală a ONU privind rezoluția referitoare la Srebrenica, când presa de la Belgrad a remarcat critic faptul că România s-a poziționat împotriva intereselor susținute de Serbia, gest interpretat în capitala sârbă drept un semnal al alinierii Bucureștiului la opțiunile occidentale, potrivit evz.ro.
EVZ a făcut cunoscut faptul că Serbia a fost constant prezentată ca un punct sensibil în arhitectura de securitate din proximitatea României, pe fondul relațiilor menținute de Vučić atât cu Occidentul, cât și cu Moscova.
Exercițiile militare comune cu Rusia, dar și contactele repetate cu cercurile conservatoare americane au alimentat percepția că Belgradul încearcă să joace simultan pe mai multe planuri geopolitice.
În acest context, includerea explicită a României în scenariul unei viitoare structuri de influență americane în Europa de Est nu apare ca o observație întâmplătoare, ci ca o continuare a modului în care președintele sârb descrie de mai mult timp repoziționările de putere din regiune și rolul Bucureștiului în noul echilibru strategic.
