Scaun cu rotile. Sursă foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
România a adoptat cea mai amplă reformă din ultimele două decenii în ceea ce privește evaluarea gradului de handicap. Printr-un ordin comun emis de Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății, criteriile medico-psihosociale pentru adulți au fost revizuite complet, trecând de la o abordare bazată pe diagnostic la una centrată pe funcționalitatea persoanei, în acord cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
O schimbare de paradigmă în evaluarea gradului de handicap
Ordinul comun nr. 2300/1457/2025, publicat în Monitorul Oficial la 6 noiembrie, redefinește modul de stabilire a gradului de handicap, urmărind impactul bolii asupra vieții de zi cu zi, nu doar existența unei afecțiuni medicale. Evaluarea va analiza autonomia, capacitatea de comunicare, orientarea în mediu, integrarea socială și siguranța personală.
Criteriile vor fi aliniate celor europene, fiind introduse instrumente standardizate internațional, precum MMSE pentru tulburările cognitive, ADOS și ABAS-II pentru tulburările din spectrul autist, precum și WHODAS și GAFS pentru evaluarea funcționalității generale și a sănătății mintale.
„Este cea mai mare schimbare din ultimii ani în sistemul de protecție socială. Ne apropiem de standardele europene și punem în centrul procesului persoana, nu boala”, au transmis surse din Ministerul Muncii.
Scaun cu rotile. Sursă foto: Pixabay
Cum se schimbă evaluarea și cine scapă de reevaluări
Pentru prima dată, adulții cu tulburări din spectrul autist vor fi evaluați distinct de copii, criteriile vizând autonomia socială și capacitatea de autoîngrijire. În cazul bolilor neurodegenerative — precum Alzheimer, Parkinson sau demențele frontotemporale — gradul de handicap va fi stabilit în funcție de deteriorarea funcțiilor cognitive, nu doar de confirmarea diagnosticului.
O noutate majoră este introducerea certificatelor permanente pentru persoanele cu afecțiuni ireversibile sau invalidități definitive — cum sunt amputațiile, paraliziile, sindromul Down, malformațiile congenitale ori bolile genetice rare. Aceste persoane nu vor mai fi obligate să se prezinte anual la reevaluare, o schimbare care elimină birocrația inutilă pentru sute de mii de români.
Criterii unitare la nivel național pentru certificatele de handicap
Până acum, modul de aplicare a criteriilor varia considerabil între județe, ceea ce genera inechități majore. Noul ordin introduce grile unice și instrumente standardizate, pentru ca aceleași afecțiuni să fie evaluate identic pe întreg teritoriul României. Reforma răspunde solicitărilor insistente ale organizațiilor de pacienți, care au criticat sistemul vechi ca fiind rigid, discriminatoriu și greoi.
Potrivit datelor oficiale, în România există peste 850.000 de adulți care dețin un certificat de handicap, dintre care aproape 200.000 suferă de afecțiuni permanente. Pentru aceștia, noua reglementare aduce nu doar o simplificare administrativă, ci și o recunoaștere a demnității și a dreptului la o evaluare corectă.
Urmează noi grile medicale și o fișă unică de evaluare
Ordinul include anexe tematice actualizate pentru toate specialitățile medicale implicate — neurologie, psihiatrie, ortopedie, oncologie, reumatologie, ORL, oftalmologie, pneumologie, endocrinologie, gastroenterologie, urologie, hematologie și altele. Fiecare domeniu va aplica o grilă funcțională unitară pentru determinarea gradului de handicap, de la ușor până la grav.
Evaluarea se va baza pe o fișă unică de evaluare funcțională, construită conform Clasificării Internaționale a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (ICF), care urmărește autonomia, comportamentul adaptativ și integrarea socială.
Noul sistem de evaluare se fundamentează pe principii de echitate, demnitate, proporționalitate și respect pentru diversitatea umană, în spiritul Convenției ONU. Reforma intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial și marchează o etapă esențială în modernizarea sistemului de protecție a persoanelor cu dizabilități din România.
