A MURIT renumitul istoric și politolog KEMAL KARPAT. Plecat din Dobrogea a devenit consultant al preşedinţilor SUA
- Feri Predescu
- 21 februarie 2019, 13:22
Vestea tristă vine din America, consulul general al Turciei anunțând că profesorul doctor Kemal Karpat a murit, miercuri seara, la 96 de ani, în Wisconsin, SUA. Născut în 1925 în județul Tulcea, absolvent al Seminarului Musulman din Medgidia, promoţia 1942, reputatul istoric și-a urmat cursuri liceale şi universitare în Turcia ajungând, apoi, în SUA. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius“ din Constanţa şi al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
“Profesorul emerit Kemal H. Karpat este un produs al școlii românești și turcești. A studiat la Seminarul Musulman din Medgdia pe care l-a apreciat ca fiind un factor hotărâtor în pregătirea sa. A iubit și iubește locurile natale și pe cele pe unde s-a format ca om. Este o mare personalitate a etniei tătare, a Dobrogei și a Medgidiei. Un om de o modestie exagerată și de o calitate extraordinară”. Sunt vorbele spuse de profesorul doctor în Istorie, Adrian Ilie, anul trecut în luna noiembrie, când Asociația Culturală “Mehmet Niyazi” din Medgidia a organizat o conferință dedicată personalităţii marelui istoric, sociolog şi politolog Kemal Haşim Karpat, cetăţean de onoare al Medgidiei.
Profesorul Kemal Karpat, a emigrat în Turcia și devine student la Universitatea din Istanbul, în cadrul Facultății de Drept, pe care a absolvit-o în anul 1947. Tot în cadrul acestei universități a obținut doctoratul în Drept public și politic. Devenind o personalitate marcantă în Turcia a reușit să își "cumpere" familia din Constanța. Deși autoritățile române i-a dat voie să plece în Turcia, nepoata profesorului, Muezel Geambec, a fost singura care a refuzat să părăsesacă țara. Muezel este mama fostului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. În anul 1950, Kemal Karpat pleacă în SUA și obține titlul de Master al Universității Washington-Seattle, potrivit profesorului Adrian Ilie într-un material din Ziua de Constanța despre istoricul dobrogean.
"În perioada 1950-1953, devine asistent universitar, iar în 1957, obține doctoratul la Universitatea din New York. Activitatea de cercetare devine din ce în ce mai intensă, iar în perioada 1960-1961, devine cercetător științific în cadrul Universității Harvard. Nu întrerupe legăturile cu Turcia și va conferenția la Colegiul "Robert" din Istanbul și la Universitatea din Ankara, în cadrul Facultății de Științe politice. A conferențiat și la Universitatea Hopkins, în cadrul Facultății Internaționale de studii avansate.
Între 1968-1971, își desfășoară activitatea de profesor în cadrul Universității din New York, iar în anul 1972 lucrează în cercetare în cadrul Centrului "Woodrow Wilson", din cadrul Universității Princeton. Din anul 1989, până în anul 1995, deține funcția de președinte al Programului de studii asupra Asiei Centrale. Din anul 1980, devine redactor al Jurnalului Internațional de studii asupra Turciei. În anul 1990, devine membru al Societății de Istorie Turcă, din Ankara și redactor al Revistei Minorității Musulmane din Londra.
S-a remarcat în domenii precum sociologia, politologia şi studierea istoriei, devenind profesor la cele mai prestigioase universităţi din Turcia şi S.U.A. În 1946, cu un an înainte de a absolvi Facultatea de Drept de la Istanbul, îşi va lua numele de familie, Karpat, “după Munţii Carpaţi (...)am creat Carpaţii din mine. Am creat Carpaţii mei şi am devenit un fel de munte”, mărturiseşte marele istoric.
Va publica “Istoria democraţiei în Turcia”, la Princeton, devenind un apreciabil politolog, iar mai târziu, consultant al preşedinţilor americani pe probleme legate de lumea turcă şi arabă.
Cartea sa biografică “Dagi Delen Irmak” (Râul care străpunge muntele), descrie această experienţă de la Casa Albă. A lucrat în universităţi de prestigiu precum: Wisconsin Madison University, Montan State University, New York University, Universitatea din Istanbul, Universitatea Bilkent, Princeton, Universitatea Tehnică "Orientul Mijlociu", Universitatea din Ankara, "John Hopkins" University, "Columbia" University şi a lucrat consultant al O.N.U. în Consiliul economic şi social.
A făcut parte din diverse asociații și societăți internaționale precum: Asociația Americană de Istorie, Asociația de Studii a Orientului Mijlociu, Asociația de Științe Politice Americane, Asociația de Studii Române și Asociația Americană de Studii în sud-estul Europei. A participat la colocvii, simpozioane, conferințe și mese rotunde la nivel internațional. Are peste o sută de studii și articole publicate în culegeri de studii și reviste universitare de prestigiu.
De-a lungul carierei a primit o serie de distincții și titluri. Putem menționa aici: medalia "Independența", acordată prin decret prezidențial pentru contribuția la studii românești, Medalia "Dimitrie Cantemir", pentru contribuția adusă în domeniul educației, conferită de Universitatea București, membru de onoare al Asociației Turce de Istorie din Ankara, Doctor Honoris Causa al Universității Naționale Ciuvașă, din Rusia, în 1994, premiul "Hilldale" în științe sociale acordat de Universitatea Wisconsin, S.U.A., în 1996, premiul de excelență acordat de Academia Turcă de Științe, în 1996; Doctor Honoris Causa al Universității "Ovidius" Constanța, în 1998 ș.a.
Alte lucrări care poartă semnătura marelui istoric și politolog tătar sunt: Politica Turciei. Tranziția spre un sistem multipartid, Universitatea Princeton, 1959; Modernizarea politică în Japonia și Turcia, Universitatea Princeton; Ideile politice și sociale în Orientul Mijlociu contemporan, New York, 1971; Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Harcourt Brace, 1969; O anchetă în fundațiile sociale ale naționalismului în statul otoman, Princeton, 1973; Politica externă a Turciei în tranziție, Leiden, 1975; Populația otomană. 1830-1914. Caracteristici demografice și sociale, vol. I, Universitatea Wisconsin, 1985; Turcii din Bulgaria: Istoria socio-politică a unei minorități, Istanbul, 1990.
În relaţiile cu Medgidia, marele profesor a fost întotdeauna apreciat şi a existat o legătură permanentă. Kemal Karpat a iubit și iubește Medgidia, pentru că a fost format aici, în primul rând ca om. La Seminarul Musulman a primit pregătirea de care avea nevoie, prin intermediul unor dascăli de excepţie. Într-o discuţie avută cu domnia sa în anul 2012, când a vizitat oraşul, îşi aducea aminte cu plăcere de profesorii de la seminar, în special de profesorul Vasile Vasilescu, care i-a insuflat dragostea pentru studierea istoriei. La Medgidia se simte tânăr și își aduce aminte de vremea când era elev al seminarului. Cu acel prilej a primit și premiul "Mehmet Niyazi" pentru activitatea de documentare și cea publicistică.
Ca o recunoaştere a meritelor sale, municipalitatea i-a acordat titlul de cetăţean de onoare al oraşului, la 2 septembrie 2012. Nu este aleasă întâmplător această dată. Este data la care sultanul Abdul Medgid a emis firmanul prin care se întemeia un nou oraş pe ruinele vechiului târg Karasu. Documentul a fost descoperit de marele istoric Kemal Karpat în Arhivele din Istanbul, publicând un documentat studiu despre această perioadă.În 2012, Kemal Karpat a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca."