61.000 de copii din România au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate

61.000 de copii din România au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate

Conform datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), peste 61.000 de copii din România au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

Părinții care muncesc în străinătate nu își pot lua copiii cu ei

Cei mai mulți copii ai căror părinți sunt plecați la muncă sau străinătate sunt lăsați în grija rudelor. Restul fie ajung în sistemul naţional de protecţie, la asistenţi maternali sau în centrele de plasament, arată o analiză ParentED, citând datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA).

Impactul emoţional şi psihologic pe care îl resimt aceşti copii poate fi profund şi de lungă durată.

„Numărul copiilor rămaşi în grija rudelor sau în sistemul de protecţie specială, din cauza părinţilor plecaţi la muncă în străinătate, a scăzut în mod semnificativ în ultimul an, potrivit datelor publice*. Această tendinţă poate fi un indicator al îmbunătăţirii condiţiilor economice interne, însă problema rămâne una de interes naţional”, potrivit unei analize ParentED.

Există o scădere de 17% în rândul famiilor care își lasă copiii în urma lor

Potrivit datelor oficiale ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), în luna martie 2024, 61.007 copii din peste 50.000 de familii erau în această situaţie, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când se înregistrau 72.902 de cazuri din aproape 57.000 de familii.

ANPDCA / sursa foto: Facebook

Această scădere indică o tendinţă îmbucurătoare, dar, deşi tot mai mulţi părinţi revin sau îşi asumă rolul de sprijin financiar fără a pleca din ţară, mii de copii continuă să trăiască departe de părinți.

O parte dintre copii ajung în sistemul de protecție specială

Faptul că unii din acești copii ajung în sistemul de protecţie specială precum: asistenţi maternali sau centre de plasament, confruntându-se cu provocări suplimentare legate de adaptarea la medii noi şi de lipsa unui contact constant cu părinţii, este un aspect cel puțin îngrijorător.

“Impactul emoţional şi psihologic pe care îl resimt aceşti copii poate fi profund şi de lungă durată, mai ales în contextul în care dezvoltarea lor emoţională şi socială depinde în mod direct de prezenţa unei figuri parentale stabile”, declară Diana Bălan, reprezentant ParentED.