Editura Evenimentul si Capital

5 întrebări formulate de EVZ cu privire la Grațiere și răspunsurile oferite de specialiști

Autor: | | 8 Comentarii | 2783 Vizualizari

Scandalul provocat de ordonanțele privind grațierea și modificarea codurilor penale a stârnit numeroase reacții politice, dar și din partea instituțiilor statului din sfera justiției și din partea societății civile. Dezbaterile au fost mai mult de formă decât de fond. De aceea, Evenimentul zilei a formulat 5 întrebări pe care le-am adresat mai multor profesioniști ai dreptului, dar și unor reprezentanți ai unor instituții ca Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției. Răspunsurile primite le-am coroborat pentru a sintetiza opiniile juridice pe înțelesul tuturor cititorilor

Iată ce am întrebat noi despre ordonanța privind grațierea și cea a modifi cărilor codurilor penale și care sunt explicațiile specialiștilor în drept și cei care apără drepturile omului:

URGENȚA

1. De ce s-a optat pentru Ordonanță de urgență pentru aceste modificări? Chiar au caracter de urgență prevederile din cele două proiecte ale Ministerului Justiției? CSM a spus că va analiza până pe 27 ianuarie cele două proiecte și va da un răspuns ministrului Iordache.

- Caracterul de urgență îl dă, în primul rând, Decizia CEDO PILOT care ar impune plata unei sume mari de către statul român, pentru că închisorile sunt supraaglomerate și nu respectă standardele europene. Urgența este justificată și de faptul că statul român se află întro situație de culpă notificată, adusă la cunoștința acestuia prin numărul mare de hotărâri CEDO, iar noua putere executivă a anunțat că nu își asumă perpetuarea acestei situații. Acuzația este foarte gravă: aplicarea de tratamente inumane și degradante! Deci este un aspect favorabil pentru că salveaza cetățenii români de la plata acestei amenzi uriașe. Iminența Deciziei justifică, de asemenea, urgența.

Urgența este dată și de statisticile oficiale - gradul de ocupare din penitenciare și numărul deceselor. Atâta timp cât gradul este mai mare de 100% , iar în unele penitenciare depășește chiar și 200 %, înseamnă că deținuții dorm câte doi în pat, iar spațiul alocat fiecărui deținut este de sub 3mp (floor space - adica spațiu liber de obiecte) - ceea ce este declarat de CEDO drept tortură. O asemenea ordonanță de grațiere va arăta CEDO că România face eforturi pentru îndreptarea situației din închisori, iar penalizarea poate fi evitată sau suma să fie mult mai mică.

„GRAȚIEREA NU SE NEGOCIAZĂ CU OPINIA PUBLICĂ”

2, Curtea Constituțională poate avea un cuvânt de spus în ceea ce privește starea de urgență invocată de ministrul Justiției? Unul dintre judecătorii CCR s-a pronunțat deja în presă, iar Asociația Magistraților din România (AMR) și Uniunea Juriștilor din România au avut obiecție cu privire la „graba” elaborării proiectului și avizarea lui prin OUG. Ce replica are Ministerul Justiței?

- Judecatorii CCR nu pot invoca faptul că nu ar exista stare de urgență, pentru că acest lucru ar echivala cu îndemnul ca aplicarea acestor tratamente inumane să fie continuată, iar stoparea lor tergiversată. Într-adevăr, AMR și UJR au un punct de vedere pertinent, atunci când susțin că „graba punerii în circuit a proiectului de OUG pentru grațierea unor pedepse nu relevă intenția unei dezbateri publice serioase asupra acestuia, ci, mai degrabă, ignorarea principiului transparenței”. Magistrații atrag atenția că inițiatorul proiectului (MJ) a modificat data la care va lua în discuție proiectul în ședința de guvern, din 18 ianurie, în cea de 24 ianuarie. Doar trei zile lucrătoare pentru o asemenea dezbatere a specialiștilor și reprezentanților societății civile sunt puține.

Într-un răspuns acordat EVZ, Ministerul Justiției ne-a comunicat că „Grațierea este un drept al puterii suverane care nu se negociază cu opinia publică” și a dat drept exemplu grațierea acordată recent de președintele american Obama, însă ministrul a anunțat că va face modificări în proiectul inițial. Proiectul de ordonanță a fost elaborat de un grup larg din cadrul Ministerului Justiției și a fost dat publicității sub presiunea opiniei publice, nefiind finalizat.

SE POATE MERGE PE O ASUMARE A RĂSPUNDERII

3. Proiectul pentru grațiere poate fi legiferat prin Ordonanță de Urgență a Guvernului sau prin lege adoptată de Parlament? Dar cel de modificare a codurilor? DNA și Parchetul General susțin că Guvernul nu poate da OUG pentru modificarea Codurilor penal și de procedură.

- Deciziile CCR sunt multe în acest sens. Dar, spun juriștii, concluzia este ca nu se poate invoca imposibilitatea emiterii unei OUG atâta timp cât există justificarea existenței unei situații extraordinare care impune celeritatea adoptării normei legale.

Prin urmare, în măsura în care puterea executivă – Guvernul României – în expunerea de motive, consideră necesară implementarea cu celeritate a acestei măsuri de clemență cum e Grațierea, acesta își asumă responsabilitatea având răspunderea asupra efectelor emiterii actului și a consecințelor acestuia, implicit asumarea considerentelor legate de necesitate și oportunitate.

Odată ce, din considerente consti tuționale, răspunderea emiterii unui asemenea act incumbă exclusiv Guvernului, consultarea în vederea luării deciziei NU este NECESARĂ. Actul de clemență este al Guvernului și nu al cetățenilor, explică juriștii consultați de EVZ răspunsul primit de la Ministerul Justiției.

Aceștia invocă și textul art. 74, alin. 2 din Constituția României, care spune: „Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățe nilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea”.

Pentru modificarea CP si CPP, însă, nu prea stă în picioare această urgență, dar Guvernul poate adopta OUG prin asumare. Exista decizii ale CCR care spun că voința legiuitorului anterior nu poate fi modificată de către Guvern - ci doar prin Parlament. Suplimentările introduse de Executiv crează, practic, un nou text de lege și aici ar trebui ca proiectul să fie dezbătut și adoptat de Parlament. Se poate merge pe o asumare a răspunderii, iar dacă în 3 zile guvernul nu pică prin moțiune, OUG trece și are putere de lege.

Legat de punctul de vedere al DNA și PG, trebuie spus că grațierea este un act de clemență care nu este, în nicio situație, atributul procurorilor. Nici procurorii, nici judecătorii nu pot emite acte de clemență. Ele sunt asumate exclusiv de autoritatea care le poate emite conform Constituției, adică de Parlament, iar în situații de urgență, de către Guvern.

CAZURI SOCIALE

LIVE BLOG Franta - Romania. Tiriac, decizie neasteptata. EXCLUSIV A anuntat aseara

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI