La data de 26 aprilie 1986, a avut loc accidentul nuclear de la Cernobîl, care avea să marcheze profund omenirea, social și politic. Dezastrul putea fi și mai mare, dar efectele nu pot fi cuantificate cu exactitate.

Se împlinesc, astăzi, 36 de ani de la catastrofa petrecută la Cernobîl. Centrala care putea să provoace o calamitate la nivel mondial. Evenimentul este evocat pe pagina de Facebook „Arhivele Naționale ale României”.

Dezastrul de la Cernobîl putea să fie și mai mare pentru Europa

„În data de 26 aprilie 1986 s-a produs explozia reactorului 4 de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl. În cele ce urmează nu ne propunem să prezentăm maniera în care s-a produs accidentul, ci să vă punem la dispoziție câteva documente care ilustrează maniera în care au reacționat inițial autoritățile din țara noastră în baza informațiilor de care dispuneau. Între acestea se numără și câteva hărți care ilustrează modul în care au circulat curenții de aer după schimbarea direcției vântului.

Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia.

După accident s-a urmărit maniera în care au circulat curenții de aer și s-au făcut măsurători ale gradului de contaminare radioactivă în aer și la sol. În data de 1 mai 1986 autoritățile române cunoșteau faptul că fusese depășit nivelul de alarmare în Iași în privința contaminării la sol și în Galați în privința contaminării în aer”, se precizează în postarea respectivă.

Raportul pe care l-a întocmit Vasile Milea, ministrul Apărării

„Solicitarea adresată reprezentanților autorităților sovietice de a fi informați cu privire la situația de la Cernobîl nu primise încă răspuns. S-a ales un colectiv care să răspundă de coordonarea eforturilor și s-a hotărât să se dea un comunicat către populație. S-a decis ca persoanele ce intră în România prin vama Ungheni să fie controlate, apa să fie folosită numai din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie folosită numai în industrie, și s-a dispus să se întocmească o documentație pentru a ști cum pot fi limitate efectele substanțelor radioactive”, se mai menționează legat de marea catastrofă de la Cernobîl.

1986, aprilie 30, Raport întocmit de general colonel Vasile Milea, ministrul apărării naționale, cu privire la informațiile obținute prin sistemul de ascultare radio referitoare la accidentul nuclear de la Cernobîl precum și la măsurile luate de Ministerul Apărării Naționale, însoțit de trei anexe. ANR, SANIC, fond CC al PCR-Secţia Administrativ Politică, dosarul 42/1986, filele 11-14