Vi se pare o întrebare din domeniul SF? Aflaţi că are legătură cu realitatea. Aceasta deoarece organismul uman se ghidează după un orar celular bine stabilit care poate favoriza apariţia unor simptome în funcţie de ore şi momente ale zilei. Putem vieţui după un ritm intern impecabil ani în şir, dar îl putem destabiliza extrem de uşor. Să aflăm cum!

Ritmul circadian este un ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, fiziologice şi comportamentale. Apare la orice sistem biologic viu, potrivit CSID.

În cazul altor specii, în afară de om, acest ritm funcţionează perfect. La fiinţele umane, lucrurile se pot destabiliza uşor în defavoarea lor. Oamenii au capacitatea de a ignora conştient ritmul corpului lor.

Ceasul biologic trebuie respectat cu sfințenie

Ceasul biologic corespunde în mare cu ciclului unei zile. Circadian înseamnă aproximativ o zi. Ciclul de veghe şi de somn este legat de temperatura corpului. Aşadar, cu cât temperatura corpului e mai mare, cu atât suntem mai activi. Spre exemplu, la ora 12.00, cei mai mulţi dintre noi au cu 2 grade Celsius mai mult decât dimineaţa, ceea ce înseamnă că pot desfăşura o activitate fizică intensă.

Pe de altă parte, cu cât temperatura corporală scade, starea de somnolenţă se instalează rapid. Ritmurile corpului au două componente principale. O perioadă de somn lungă, pe parcursul nopţii, şi una scurtă, în cursul după-amiezii.

Dacă nu sunteţi foarte stresaţi, deci nu descărcaţi adrenalină şi cortizol în cantităţi mari, după-amiaza veţi simţi la un moment dat o moleşeală. Ar fi ideal să dormiţi puţin, dar, atenţie, doar 20 de minute. Este timpul în care creierul poate lua o pauză bine-venită.

Totodată în cele 20 de minute nu veţi intra în faza de somn profund, după care v-aţi reveni foarte greu în timpul zilei. Cu alte cuvinte, dacă vreţi şi puteţi să dormiţi la prânz, vă setaţi ceasul la 20 de minute. Dacă aţi dormit spre exemplu 2 ore, practic aţi pierdut ziua pentru că activitatea creierului va fi extrem de redusă.

Pe termen îndelungat e foarte probabil să apară afecţiuni ale sistemului cardiovascular şi ale sistemului hormonal.

Ora 6.00: Riscul accidentelor vasculare e maxim

Vă situaţi în grupa de risc pentru afecţiuni cardiovasculare? Dimineaţa este cea mai periculoasă parte a zilei. La primele ore, organismul secretă din plin adrenalină şi cortizol, ceea ce duce la creşterea presiunii sângelui. În acelaşi timp, din cauza deshidratării fiziologice care survine pe parcursul nopţii, sângele este mai vâscos, deci mai greu de pompat.

Se crede că tensiunea arterială mare poate disloca bucăţi din ţesutul gras de pe artere şi astfel determină infarctul şi accidentul vascular cerebral. De aceea, imediat după trezire este obligatoriu să beţi un pahar de 250 ml de apă. În felul acesta, fluidizaţi lichidele vitale ale corpului.

Potrivit unui studiu apărut în American Journal of Hypertension, riscul de infarct creşte cu 40%, iar cel de atac cerebral cu 49% între orele 6.00-12.00. Infarctul de dimineaţă este considerat mai sever şi cu mai multe repercusiuni pe termen lung.

Evenimentele ischemice cardiocerebrovasculare sunt mai frecvente şi iarna, la începutul lunii şi lunea. Datorită secreţiei crescute de cortizol (hormonul stresului pe care îl secretă glandele suprarenale) în această primă parte a zilei nu apar sângerări nazale.

Tragic este că moartea subită apare cu precădere tot dimineaţa, din cauza activităţii hormonale specifice primelor ore ale zilei. Secreţia de cortizol începe să descrească după ora 11.00. Dacă sunteţi cardiaci, asiguraţi-vă că dimineaţa aveţi la îndemână toată medicaţia de urgenţă, recomandată de medic, şi nu exageraţi cu activitatea fizică în acest interval orar.

Ora 7.00: Dureri de gută

Dacă aţi fost diagnosticaţi cu gută, atunci aşteptaţi-vă ca dimineaţa să aveţi dureri. Durerea de gută este mai frecventă la 7.00 dimineaţa. Motivul? La această oră, în organism este concentraţia maximă de acid uric. Vorbim de valori de 2,8 ori mai mari decât minimul înregistrat la ora 23, potrivit unui studiu apărut în Chronobiology International.

Dacă vreţi să vă verificaţi activitatea metabolică şi mergeţi să faceţi analize de sânge, ora 7.00 este cea mai potrivită pentru recoltarea probelor de sânge şi urină.

Ora 8: Alergiile provoacă mâncărimi

Manifestările alergice respiratorii – mâncărimi la nivelul nasului, ochilor sau în cavitatea bucală – sunt cele mai severe dimineaţa. O explicaţie pertinentă este că, dacă sunteţi alergici la acarieni sau mucegaiuri (acarienii se dezvoltă şi în mucegaiuri, deci cele două tipuri de alergii sunt legate intrinsec) îi veţi răscoli odată cu începerea activităţii zilnice. Aşadar, e util să aveţi la îndemână medicaţia antialergică simptomatică. De asemenea, dacă faceţi imunoterapie pentru acarieni, mucegaiuri, gândaci de casă, aceasta se va ingera tot dimineaţa, imediat după masă.

Ora 9.00: Se diagnostichează diabetul

Tot dimineaţa, dacă aveţi glicemia crescută sau chiar un diabet nediagnosticat încă, puteţi să vă confruntaţi cu o stare de rău, tremurături sau senzaţie extremă de foame. Aceasta deoarece la primele ore ale zilei, în mod fiziologic, secreţia de insulină e mare, iar hormonul scade glicemia.

Este motivul pentru care la ora 9.00, veţi simţi o senzaţie acută de foame, dacă sunteţi perfect sănătoşi. E bine să ţineţi cont de aceasta şi să mâncaţi cât puteţi de mult. Masa de la ora 9.00 trebuie să fie bogată şi în proteine şi în glucide şi în lipide.

Respectați micul dejun

Pentru că dimineaţa secreţia de insulină e mare, e bine să mâncaţi copios la ora 9.00. Acest mic dejun consistent vă menţine greutatea în limite normale. Dacă respectaţi această masă, următoarele din timpul zilei vor fi moderate fără să vă impuneţi.

Deci cantitatea de hrană ingerată scade inconştient. Practic, vă reglaţi atât de bine producţia de insulină încât nu veţi avea senzaţia intensă de dulce ori foame exagerată, ambele urmate de mese copioase. Aşadar, şi în timpul unei regim de slăbire, mâncaţi foarte bine la ora 9.00 dimineaţa, căci nu veţi mai suferi de foame pe parcursul zilei.

Ora 10.00: Apar durerile articulare

Durerile articulare sunt mai intense dimineaţa, ca urmare a inactivităţii din timpul nopţii, în special în artrită. Pe lângă repaosul nocturn al articulaţiilor, variaţiile nivelului de cortizol pot fi şi ele de vină în apariţia durerilor matinale. Recomandarea specialiştilor reumatologi este să luaţi un antiinflamator cu eliberare prelungită înainte de orele de somn.

Ora 12.00: Faceţi şedinţe de fizioterapie

La prânz, temperatura corpului creşte cu 2 grade faţă de dimineaţă, ceea ce înseamnă că muşchii sunt mai supli. Dacă acum aveţi activitate fizică, sunteţi mai feriţi de riscuri. Aşadar, în cazul în care vă aflaţi în programe de recuperare medicală, la prânz şedinţele vor fi cele mai eficiente. Dacă însă prezentaţi febră din cauze infecţioase, aceasta va creşte.

Ora 14.00: E ora tratamentului antiastmatic

Ora 14.00 pare să fie cel mai potrivit moment pentru a lua medicaţia pentru simptomele astmului (alta decât imunoterapia). Administrarea unui corticoid inhalator în acest moment al zilei previne crizele de exacerbare nocturnă a astmului.

Ora 15.00: Atenţie! Nevoie mare de dulciuri

În jurul orei 15.00, nivelul cortizolului scade dramatic, aşadar apare apatia şi pofta exagerată de dulciuri. Dacă veţi da curs acestei senzaţii, vă biciuiţi pancreasul inutil, iar persistenţa administrării dulciurilor poate conduce în timp la epuizarea funcţiei pancreasului şi la apariţia diabetului de tip II.

Tot la această oră sunteţi expuşi atacurilor de panică. Probabilitatea crescută de apariţie a acestor stări se menţine până la ora 19.00. Doar 10% dintre atacurile de panică se produc dimineaţa înainte de 10.00. Cauza se pare că este legată de activitatea sporită a sistemului nervos central în acest interval orar, precum şi de acumularea stresului de pe parcursul zilei.

Ora 17.00: Dor articulaţiile

Simptomele osteoartritei sau ale durerii provocate de articulații încep să apară după-amiaza şi spre seară, după mişcarea făcută în timpul zilei. Recomandarea specialistului este de administrare a antiinflamatoarelor la orele prânzului.

Ora 18.00: Se produce colesterolul

Spre seară, se produce colesterol, care nu are legătură cu alimentaţia. Doar aproximativ 25% din colesterol este adus prin alimentaţie, restul îl produce ficatul. În colesterolul produs de corp se sintetizează hormoni importanţi precum adrenalina, dar şi hormonii sexuali. Iată şi motivul pentru care libidoul creşte în decursul serii.

Revenind la producţia internă de colesterol, acesta este motivul pentru care medicaţia anticolesterol se ia seara. Indiferent dacă aveţi sau nu probleme cu grăsimile din sânge, cina trebuie să fie uşoară, pentru a nu da de lucru acelei enzime care produce colesterolul.

Ora 21.00: E indicat tratamentul pentru ulcer

Ulcerul gastric este dat de prezența unei ulcerații dureroase sau răni a mucoasei gastrice, aproximativ 10% din populația lumii suferind de această afecțiune, cu o incidență mai crescută în cazul rudelor de gradul I ale pacienților cu aceeași afecțiune. Durerile cauzate de ulcer devin mai frecvente în jurul orei 21.00. Din acest motiv  medicaţia are eficienţă maximă dacă este administrată exact în acest moment.

Ora 22.00: Crize de psoriazis sau eczeme

7 din 10 persoane cu afecţiuni inflamatorii ale pielii (psoriazis, eczemă, alergii la nivelul pielii) prezintă exacerbări ale simptomelor în jurul acestei ore. Pe de o parte creşte temperatura corpului şi apare deshidratarea, care produce mâncărimi. De asemenea, pacienţii cu insuficienţă renală cronică acuză agravarea pruritului în timpul nopţii.

Ora 3.00: Apar crizele de astm

Pe timpul nopţii, dacă apare tusea seacă, iritativă, mai ales între orele 3.00 şi 4.00, vizitați cât mai repede medicul alergolog. Acest interval de timp e caracteristic declaşării astmului bronşic. Se consideră că noaptea expunerea la acarieni şi mucegaiurile din casă devine maximă. Organismul alergicului reacţionează şi apare tusea.