„Ne dorim mai multe ore de sport! Ne dorim o sală de sport, ne dorim spații amenajate pentru a face sport!”, sunt câteva dintre dorințele copiilor pretutindeni exprimate în cele 60 de școli din 8 județe, unde învață circa 35.000 de copii, ne mărturisește Raluca Ciulei la finalul proiectului său „1200+ km pentru educație”. În perioada 11 mai – 9 iunie 2019, Raluca Ciulei, a parcurs la pas 1.200 de kilometri, între Cluj-Napoca și Vama Veche, pentru a lua pulsul „de la firul ierbii” privind sistemul educațional românesc și de a transmite un mesaj guvernanților despre schimbările care se doresc. Este al doilea astfel de marș de acest gen, Raluca parcurgând în vara lui 2018, 600 de kilometri, între Bistriţa şi Bucureşti. Tânăra a trăit 21 de ani în SUA, Elveţia şi Germania, a fost sportivă de performanță și a studiat informatică, matematică și psihologie în SUA, University of Pennsylvania, si Elveția, ETH Zurich, iar în vara lui 2017 s-a întors în România, unde desfăşoară proiecte educaţionale cu Asociaţia ei, "Love for Life" în zone rurale.

Institutul Sportiv Român, Consiliul Național al Elevilor, Federația Asociaților de Părinți din România s-au alăturat demersului Ralucăi și cer Guvernului României soluții urgente pentru a salva miile de copii care se pierd pentru că nu beneficiază de suficient sprijin. „Soluții există pentru ca niciun copil să nu fie lăsat pe dinafară, trebuie doar să se dorească”, a precizat Raluca.

Adrian Socaciu, președintele Institutului Sportiv Român, a precizat că investiția autorităților în sport reprezintă una dintre soluțiile necesare pentru educația și sănătatea copiilor, cât și pentru reducerea abandonului școlar. Acesta solicită Guvernului o discuție pe marginea acestui subiect, la care să participe reprezentanții Ministerului Educației și cei ai Ministerului Tineretului și Sportului.
„Rata abandonului școlar este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în oraşe mici și 6,2% în municipii. Sunt cifre alarmante, care spun un adevăr dur despre România și anume că cei care locuiesc la sat au mult mai puține șanse să reușească în viață. Sportul era un refugiu pentru mulți dintre acești copii și pot să vă dau ca exemplu pe sportivii Elisabeta Lipa, Ivan Patzaichin sau Ghița Mureșan. Acum, de când s-a redus și numărul de ore de sport și nu s-a mai investit nimic în infrastructura sportivă școlară s-a distrus și acest refugiu. De aceea, nu mă miră concluziile excelentului demers realizat de Raluca Ciulei, de unde am aflat că dorința a peste 35 000 de copii este de a face mai mult sport.

Haideți să ajutăm copiii să se dezvolte prin sport și astfel să aibă o șansă în viața”, a spus Adrian Socaciu.
Asociația Părinților din România a transmis prin președintele Iulian Cristache următoarele “ În contextul actual, cand se pune mare accent pe educatia copiilor nostri, cel putin la nivel declarativ, consider că trebuie să revalorizăm rolul orei de sport în dezvoltarea propriilor copii. Sportul ajută, pe lângă capacitățile motrice, la sănătatea mintală, esentială în dezvoltarea personală.”

Poziția Consiliului National al Elevilor este: Din nefericire, mișcarea este din ce în ce mai absentă din viața elevilor, încă de la vârste fragede. Cauzele sunt multiple: de la infrastructură și echipamente inexistente sau uzate, până la dezinteres din partea școlarilor și a profesorilor. Toate aceste aspecte au o importanță uriașă: interesul celor implicați în mod direct în activitatea sportivă trebuie susținut prin infrastructură și echipamente adecvate, pentru a arăta că mișcarea este esențială. De asemenea, mai există o problemă, anume modul în care se dorește realizarea orelor de educație fizică din România: într-un mod foarte rigid și respingător, care aduce aminte de epoca trecută – potrivit reglementărilor actuale, toți elevii ar trebui să fie notați după anumite standarde, precum viteză, rezistență și altele. Or, aceste fapte au condus la dezinteresul elevilor și profesorilor: în foarte puține cazuri orele de sport se desfășoară „ca la carte”, ceea ce îi determină pe școlari să nu facă mișcare de plăcere, în timp ce în majoritatea unităților de învățământ orele de sport sunt niște pauze mai mari pentru elevi. Soluția este simplă: infrastructură și echipamente moderne, mai mult timp pentru sport și o flexibilizare a desfășurării acestor ore, alături de eliminarea notării, astfel încât elevii să facă mișcare pe bune, din interes și plăcere.” a precizat Petru Apostoaia, presedinte CNE.

 

Te-ar putea interesa și: