34 de ani de „Evenimentul Zilei”- peste trei decenii în care publicul român a avut parte de „altceva” în materie de presă scrisă. EvZ a avut mai multe perioade de leadership, strategii diferite, a trecut cu succes de la „print” la „on-line”. Evenimentul Zilei a avut și are jurnaliști de excepție și un management de redacție eficient.
În data de 22 iunie 1992, apărea pe piața presei libere românești „Evenimentul Zilei”. Articolul de față nu se vrea o evocare istorică în date seci și cronologie. Este pur și simplu un text, să îi spunem „sentimental” din partea unui om care face parte din echipă de puțin timp, dar a crescut în calitate de cititor de presă cu „Evenimentul Zilei”cum se zice.
Mai multe epoci, un singur ziar
„Evenimentul Zilei”, „Capital”, „Evenimentul Istoric” sunt branduri care s-au impus pe piața media din România. Nume ca Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Dan Andronic, Alecu Racoviceanu, Simona Ionescu, Cora Muntean, Mirel Curea sunt cei care timp de, iată, peste trei decenii au făcut și fac tot posibilul ca Evenimentul Zilei să fie o prezență permanentă în viețile noastre!
Evenimentul Zilei, dacă nu exista, trebuia inventat
Perioada decembrie 1989-iunie 1992 a fost pentru presa românească o perioadă de adaptare. Eliberată din chingile cenzurii, presa românească încerca să pornească pe un drum nou. Acesta presupunea exprimarea pe cât posibil liberă a opiniilor politice, Era nevoie de prezentarea informației de tip caleidoscop, magazin internațional, Era nevoie de noutăți din ceea ce se va numi show-biz național și internațional. Evenimentul Zilei a apărut ca un element de noutate absolută pe piața emergentă a presei românești.
Înainte de 1989, era o comisie de cenzură la nivel național, un „consiliu al educației și culturii socialiste”, iar tot ce era „nesănătos” nu era tolerat. Chiar dacă prin almanahurile marilor ziare mai apăreau informații despre vedetele internaționale, acestea erau bine filtrate iar anumite „excese” ori „ieșiri în decor” ale acestora erau taxate ca marcă a „capitalismului decadent care umbrea talentul”. Evenimentul Zilei a „spart” blocada ideologică.
Evenimentul Zilei a fost original
Artiștii români, oamenii de știință români, în general elitele trebuiau să se încadreze până în decembrie 1989 în „politica de partid și de stat”. Se decidea cine apărea în mass-media sau nu. Dacă apărea, nu era totuna cum apărea! Perioada 1990-1992 a fost una de provizorat. Ziarele mari și-au schimbat numele, cu unele excepții. Alte publicații au încetat să mai apară. Nu se mai încadrau în peisaj. Evident, în acei ani, revistele occidentale au început să apară, netraduse. Apoi au avut redacții speciale în limba română, Paris Match fiind cel mai cunoscut brand internațional care a intrat pe piața românescă. Evenimentul Zilei a răspuns provocărilor momentului.
Pur și simplu, „a fost altceva”! Numit „bulina roșie”, Evenimentul Zilei a oferit altceva. Formatul caleidoscopic pe print, știrile interne, externe, textele bine gândite l-au făcut rapid să fie luat de la chioșcurile stradale și chiar de pe tarabele din zona gărilor și piețelor, încă de la aducerea sa de către mașinile de distribuție.
Evenimentul Zilei și provocările contemporane
În România, se reluau seriale occidentale precum „Dallas” ori ”Dinastia”, „Colombo” pe care cenzura de dinainte de 1989 le oprise. Evident, Evenimentul Zilei venea cu știri despre actorii acelor seriale, despre modul în care Peter Falk - Colombo sau Larry Hagman - JR Ewing ar fi avut de a face cu diplomații români care doreau ca ei să promoveze România comunistă.
Au apărut marile concerte, Michael Jackson, Al Bano & Romina Power veneau în România. „Evenimentul Zilei” ca de altfel, toată presa românească era la post. Apăreau informații istorice despre mari actori interbelici care părăsiseră România, despre dizidenții dispăruți din spațiul public, așa cum fusese cazul lui Adrian Păunescu.
De aceea, la ceas aniversar nu pot să zic decât „La Mulți Ani, Evenimentul Zilei”!