Siguranța banilor turiștilor - dezinteresul total al autorităților

Siguranța banilor turiștilor - dezinteresul total al autoritățilorAlin Burcea, pasionat de turism. sursa: arhiva autorului

Siguranța banilor turiștilor este una dintre cele mai importante teme ce apar frecvent în media. Dacă o agenție de turism, mare sau mică, intră în faliment, este evident o “țeapă”! De ce este o țeapă, sincer, nu înțeleg. Nu este falimentul, de asemenea, o parte a economiei de piață?

De ce, de exemplu, dacă o fabrică de pantofi dă faliment, nu află nimeni, eventual apare o știre, dar dacă o agenție intră în faliment, iese cu scandal?

Răspunsul este deloc neobișnuit, este evident: pentru că este vorba de banii oamenilor, nu ai patronului.

Un faliment în turism nu este neapărat o țeapă

Cu toate astea, eu nu sunt de acord cu faptul că falimentul unei agenții de turism este o țeapă. Poate că e ghinion, dar cine dorește ca firma lui să dea faliment? Sigur, sunt și cazuri în care patronul unei agenții ia banii, dar asta este pur și simplu o escrocherie, o ilegalitate, și trebuie pedepsită ca atare.

Chiar dacă se discută mult pe această temă, în România avem cam un faliment al unei agenții de turism, o dată la 2-3 ani.

Asigurări scumpe

Astăzi, banii turiștilor se asigură prin... asigurări.

Din păcate, fiind oarecum monopol, cu un singur mare asigurător, prima de asigurare este enormă, adică de 4,5-5% din valoarea declarată, adică în multe situații mai mare decât comisionul propriu-zis!

Din acest motiv, multe agenții au asigurare pentru o sumă mică, nicidecum proporțională cu volumul pachetelor vândute. Este o lacună a legii, pentru că Ministerul îți cere să ai asigurare, pentru a-ți da licența, dar nu verifică valoarea asigurată.

Am scris despre această problemă la toți miniștrii din ultimii ani, dar la ce dezinteres există din partea lor, evident că nu s-a întâmplat nimic...

O soluție simplă

Cea mai bună formă de asigurare o reprezintă Fondurile de Garantare.

În Europa, astăzi, există deja 11 țări care folosesc fondul de garantare ca și procedură de asigurare a banilor turiștilor.

La agenții, Fondul se constituie dintr-un procent de 0,4% din valoarea pachetului, adică 4 euro la 1000 euro valoare pachet. Este simplu, deloc complicat. Banii se adună într-un cont, la Fondul Național de Garantare a IMM-urilor, principiul fiind ”toți păgubiții își iau toți banii”.

Credeți că pe vreunul dintre ultimii miniștri i-a interesat, deși le-a fost prezentat proiectul de lege, la care ANAT a lucrat cu juriștii FNGCIMM?

“Vedetei” Radu Miruță i-am prezentat chiar un proiect de text de lege, dar, nefiind show, nu i-a atras atenția. Cât despre actualul ministru, Irineu Darău, omul e cam… ambrozie… e în lumea lui, oricare o fi ea…

Modelul danez

Am propus, de asemenea, Fondul de garantare a biletelor de avion - după modelul danez.

Practic, se adaugă 1 euro la taxele de aeroport, care se colectează în acest fond, a cărui destinație este să acopere pierderile în cazul falimentului unei companii aeriene.

E clar, simplu și eficient.

La falimentul Blue Air, de acum 4 ani, cca. 280.000 de persoane și-au pierdut banii, aici fiind vorba despre o escrocherie nedovedită, orchestrată de patroni.

Fond pentru situații speciale

Am mai propus, de asemenea, Fondul pentru Situații Speciale, cum a fost în cazul războiului din zona Golfului din acest an, când mii de români au rămas blocați în Dubai.

Dacă ar fi existat un asemenea fond, costurile închirierii de avioane charter ar fi fost acoperite, iar oamenii ar fi fost repatriați rapid.

Acestea sunt forme moderne de asigurare pentru turiști, pasageri și cetățeni români.

Dar, așa cum suntem ultimii la turismul internațional din toată Europa, tot așa suntem și la siguranța banilor turiștilor.

Atâta putem...