23 august 1944 în cinematografia românească. Ce au arătat filmele din comunism și ce au omis

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

23 august 1944 este un act istoric. Este un act care a produs o schimbare și care stârnește multe controverse. Cinematografic, înainte de 1989, subiectul a fost pe larg abordat. Evident, asta din dorința de a justifica acel caracter de „revoluție națională anti-fascistă și anti-imperialistă”.  Printre rânduri, sau mai bine zis, printre replici și imagini, se puteau depista anumite amănunte.

23 august și serialele din 1973-1974

„Pistruiatul” este un serial românesc care se bazează pe scenariul și regia lui Francisc Munteanu. Sergiu Nicolaescu, Vistrian Roman, Margareta Pogonat, copilul Costel Băloiu, Zephi Alșec, Reka Nagy, Peter Paulhofer, Gyorgy Kovacs, Haralambie Boroș. Draga Olteanu, Petre Gherghiu-Goe completează distribuția.

Actul de la 23 august este acțiunea în jurul căreia se construiește acțiunea, insistându-se pe pregătirile ilegaliștilor comuniști. Nicio vorbă despre Rege, Antonescu, partide istorice. Comunicatul Regelui era prezentat drept „comunicatul Comitetului Central al PCR”.

„Un august în flăcări”, serial din 1974, privește acțiunile de pregătire a momentului 23 august 1944.  Scenariul aparține lui Eugen Barbu, Nicolae Mihail. Regia e semnată de Dan Pița, Radu Gabrea, Doru Năstase,  Alexandru Tatos. În film, au jucat Florin Pierisc, Violeta Andrei, Sergiu Nicolaescu, Amza Pellea, Toma Caragiu.

23 august și serialele din 1984-1989

„Eroii nu au vârstă” un serial din 1984, destinat copiilor insistă și el pe activitățile ilegaliștilor înainte de 23 august 1944. Ștefan Bănică jr., Constantin Diplan, Emil Hossu, Rodica Horobeț și Gheorghe Dinică au completat distribuția.

„Misiunea” este un serial din 1989. regizat de Virgil Calotescu. Scenariul este semnat de Francisc Munteanu.  Ovidiu Iuliu Moldovan, Stela Popescu, Șerban Ionescu, Ștefan Sileanu joacă într-un film care arată acțiunea unui tipograf comunist ilegalist care tipărește presă ilegală pe sub nasul Siguranței și al nemților, pregătind momentul 23 august 1944.

23 august și filmele artistice din 1971-1972

„Serata” este un film din 1971 regizat de Malvina Urșianu, pe baza propriului scenariu. Seara de 23 august 1944 cuprimde personajele jucate de George Motoi, Silvia Popovici, Mihai Pălădescu,  Gyorgy Kovacs, la o serată în vila unui profesor renumit jucat de Gyorgy Kovacs. Personajul lui Motoi este apropiat de profesor. Ilegalist comunist, el ia legătura codificat cu persoane camuflate în serviciul vilei profesorului știind că la București se va petrece răsturnarea Guvernului. Misiunea lor era să anihileze invițații germani, trupele germane care păzeau conexiunea unui cablu telefonic transbalcanic, aflat nu întâmplător aproape de vila respectivă.

„Puterea și Adevărul” este un film din 1972, regizat de Manole Marcus după un scenariu de Titus Popovici. Filmul surprinde modul cum activiștii comuniști dintr-un oraș se pregătesc pentru actul de la 23 august 1944, participă la acțiuni ale acestui act,  acțiunea mergând până în anul 1965. Ion Besoiu, Mircea Albulescu, Lazăr Vrabie, Ernest Maftei, Octavian Cotescu Amza Pellea joacă rolul activiștilor comuniști. Este redată pregătirea evadării lui Dej în august 1944, implicarea lui Ceaușescu până în 1965, colaborarea cu Dej și „predarea ștafetei” în 1965.

Sursa foto: Istoria românilor în culori / Facebook

Amza Pellea, într-un rol memorabil

„Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” este un film regizat de Sergiu Nicolaescu din 1972. Scenariul este inspirat de Moartea lui Ipu, nuvelă de Titus Popovici. Într-un sat românesc, cel mai probabil din Ardeal,  înainte de 23 august 1944, un soldat german e împușcat. Subunitatea de militari germani din sat amenință cu represaliile. Fie elita satului preda ucigașul, fie ei erau executați. Elita cu personaje jucate de Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Gheorghe Dinică se gândește să-l sacrifice pe Ipu, juct magistral de Amza Pellea, erou în armata austro-ungară în 1916 pe frontul italian. De acolo se întorsese grav rănit și cu probleme mentale de integrare după război. El este partenerul de joacă al fratelui mai mic al preotesei (Ioana Bulcă),  jucat de Cosmin Șofron, fratele lor, jucat de Iurie Darie, fiind ilegalist și ucis de Siguranță.

Ipu își pune condițiile, se face actul notarial, fix în noaptea de 23 spre 24 august 1944. Când Ipu merge să se predea, nemții se retrag pentru că românii întorseseră armele, iar filmul se încheie în sunetele de împușcături cu pistolul soldatului german ucis, pistol găsit de personajul jucat de Cosmin Șofron. Ipu, deși scapă cu viață, plânge fiindcă știe că nu își mai poate ajuta rudele care prin moartea sa primeau pământul cerut de el.

Filme din 1974

„Stejar -extremă urgență” din 1974, regizat de  Dinu Cocea după un scenariu de Horia Lovinescu și  Mihai Opriș îi are ca actori pe Constantin Diplan, Ion Caramitru, Irina Petrescu, Amza Pellea, Jean Constantin, Vasile Cosma, Geo Barton, Mihai Pălădescu. Acțiunea insistă pe modul în care ilegaliștii și Armata Română interceptează Planul Margareta II pe care naziștii l-ar fi pregătit în caz că România ar fi întors armele.  O dată interceptat planul, anihilarea replicii naziștilor, imediat după 23 august s-ar fi putut realiza cu succes.

„Porțile albastre ale orașului” este un film  din 1974 inspirat de o nuvelă a lui Marin Preda. Un grup de artileriști în care îi recunoaștem pe  Dumitru Furdui, Petre Gheorghiu Goe, Costel Constantin, Dumitru Rucăreanu, Dan Nuțu, Romeo Pop, Ion Caramitru luptă într-o baterie anti-aeriană de la marginea Capitalei în momentul 23 august 1944. Ei trebuie să tragă în avioanele germane care se ridică de pe aeroportul german și să reziste atacului aviației de vânătoare germane și atacurilor terestre germane. În film, mai joacă Amza Pellea, Matei Alexandru, Nucu Păunescu, Dorin Dron, Jean Lorin Florescu.

Filmele din 1975

„Pe aici nu se trece!” este un film din 1975, regizat de către Doru Năstase. Scenariul aparține lui Titus Popovici. Cornel Coman, Mihai Mereuță, Ilarion Ciobanu, Silviu Stănculescu, Vladimir Găitan, George Motoi, Vlad Rădescu, Ana Szeles joacă într-un film cu acțiunea petrecută în Banat la Radna. O școală de elevi-ofițeri români persecutată de ofițeri instructori germani primește ordinul, pe fondul actului de la 23 august să anihileze corpul ofițeresc german și să reziste contraatacului reunit, nazist și horthyst până la sosirea trupelor românești de sprijin.

Filmul „Zidul” din 1975, regizat de Constantin Vaeni are scenariul scris de Dumitru Carabăț și Costache Ciubotaru. Gabriel Oseciuc joacă rolul unui tipograf care acceptă să fie zidit de viu într-o încăpere unde să primească hrană, apă, materiale de tipărit. El tipărea presă ilegalistă, anti-nazistă pe care o plasa pe un spațiu secret fiind preluată de alți ilegaliști. Cornel Coman. Victor Rebengiuc și Gheorghe Dinică sunt alți actori din distribuție.

Film artistic din 1979

„Ultima frontieră a morții” este un film regizat de Virgil Calotescu și produs în 1979. Scenariul aparține lui Nicolae Jianu. Ion Dichiseanu, Emanoil Petruț, Mariana Mihuț, Florin Piersic, Zoltán Vadász, Ștefan Radof, Mihai Mereuță sunt actori care joacă în acest film. În Ardealul de Nord-Vest, înainte de 23 august 1944, forțele horthyste și naziste estimează că soarta războiului s-ar putea întoarce și fac fortificații. Ei decid să îi folosească drept rsclavi pe țăranii români. Un grup de ilegaliști, format din mineri, țărani, conduși de ofițerul Andrei Coman se întâlnesc în secret la meșterul lemnar al satului unde ascultă Radio BBC. Ei fură explozibil de la mina unde lucrau și se antrenează pentru a arunca în aer fortificațiile în așteptarea forțelor românești.

Soția lui Coman, ostatica maiorului german încearcă să-i încurce planurile cât poate acceptând să-i fie secretară în timp ce pe capul soțului ei s-a pus un premiu. Acesta se predă pentru ca maiorul german să nu execute țăranii. Coman e împușcat și se asemenea țăranii sunt masacrați. Acțiunea filmului continuă după momentul 23 august 1944 și surprinde uciderea țăranilor din Moisei (masacru horthyst petrecut la 14 octombrie 1944).  În film, este proiectată ridicarea Mausoleului de la Moisei, grup statuar ridicat de sculptorul Vida Geza.

Film artistic din 1981

„Detașamentul Concordia” este un film din 1981, regizat de Francisc Munteanu. Joacă Ion Dichiseanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Gheorghe Cozorici, Elena Albu, Ion Marinescu, Cornel Coman. În film, ilegaliștii comuniști cooptează un ofițer genist român. Ei interceptează o bombă britanică neexplodată într-un raid aerian din care vor să extragă explozibilul. Plănuiesc să arunce în aer o rafinărie care producea petrol pentru naziști. Ofițerul pregătește bonba, apoi este plănuită plasarea explozibilului, dar totul e o simulare. Între timp, intervine actul de la 23 august 1944 și ofițerul află că simularea de fapt arăta cum trebuie să se pătrundă în punctul de control principal al rafinăriei pentru ca ea să fie preluată din mâna nemților, pentru a trece să producă pentru Armata Română.

Filme artistice din anii 1984-1987

„Emisia continuă” este un film din 1984 regizat de Dinu Tănase.  Scenariul este bazat pe o nuvelă de Aurel Mihale. Dan Condurache,  Florin Anton,  Andras Torok joacă într-un film în care acțiunea se petrece când un grup de militari și ilegaliști comuniști luptă să apere stația de radio a Radiodifuziunii de la Bod, Brașov, de atacurile germane.

„Pădurea de fagi” este un film din 1987, regizat de către Cristina Nichituș-Mihăilescu, pe un scenariu de  Francisc Munteanu. Traian Stănescu, Florin Zamfirescu, Vasile Muraru, Virgil Andriescu,  Eusebiu Ștefănescu, Tora Vasilescu, Anca Sigartău joacă într-un film care surprinde activitatea unei școli de telefoniste prinse în momentul acțiunii de la 23 august 1944. Ele sunt nevoite să suporte hărțuirile ofițerilor germani dar să îi și spioneze în liniște. Ele sunt nevoite să apere locul unde era școala, cu arma în mână și să neutralizeze atacul unității germane cantonate în apropiere, dar să asigure și comunicațiile telefonice esențiale în timpul acțiunii.

„Lumini și umbre” un regal cinematografic  ce s-a dorit o replică la „Dallas”

Filmul serial în 33 episoade a  fost regizat de Mihai Constantinescu, Andrei Blaier. Mircea Mureşan. Scenarist a fost Titus Popovici. Filmul are acțiunea în intervalul 23 august 1944-30 decembrie 1937. Acțiunea se petrece în Transilvania. Printre actori îi avem în distribuție se numără Mitică Popescu, Valeria Seciu, Ilarion Ciobanu, George Motoi, Ion Besoiu, Adrian Pintea.  Serialul s-a difuzat în perioada 1979-1982. Filmul a fost în pericol să nu ajungă pe ecrane. Elena Ceaușescu a fost nemulțumită de rolul activistei Petrescu jucat de Valeria Seciu, alții s-au simțit deranjați de replicile despre alegerile din 1946.

„Oglinda”, filmul care prezintă în detaliu acțiunea de la 23 august 1944 din București

Sergiu Nicolaescu plănuise în 1985 un film artistic, „Ziua Z” care să arate cum a avut loc ziua de 23 august 1944 în București. În film, urmau să joace Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, Silviu Stănculescu, Ștefan Iordache. Soții Ceaușescu au interzis abordarea unor personaje precum Regele Mihai, Ion Antonescu. Sergiu Nicolaescu a filmat însă scenele exterioare în București, profitând de sejurul la Mare al cuplului dictatorial.

După 1990,  Nicolaescu a decis să realizeze actul de la 23 august, cu actori precum Ion Siminie, Adrian Vâlcu, Ștefan Iordache, Gheorghe Dinică, el însuși în rolul lui Hans Friessner, George Alexandru, Serban Ionescu. Filmul îl are ca personaj și pe Hitler, jucat de Jurgen Lederer. Filmul prezintă în detaliu pregătirea arestării lui Antonescu, arestarea, rezistența la 24 august 1944, începutul comunizării, abdicarea regelui și lichidarea lui Lucrețiu Pătrășcanu.