ouă de paște / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Paștele ortodox din 2025 va fi celebrat pe 20 aprilie, odată cu Paștele catolic. Paștele nu este o sărbătoare fixă, iar data sa se schimbă de la un an la altul, având un impact asupra altor sărbători, cum ar fi Rusaliile.
Paștele și Sinodul de la Niceea
Regulile pentru determinarea datei au fost stabilite la Sinodul Ecumenic de la Niceea în anul 325 d.Hr. Conform acestor reguli, Paștele Ortodox se celebrează în fiecare an în duminica care urmează imediat după luna plină ce apare după echinocțiul de primăvară.
Dacă duminica aceasta coincide cu Paștele evreiesc (14 Nisan, adică a șaptea lună în calendarul ebraic), sărbătoarea ortodoxă va fi mutată în duminica următoare.
Floriile, sărbătorite și ele la aceeași dată de ortodocși și catolici
Floriile din 2025 vor fi celebrate pe 13 aprilie atât de ortodocși, cât și de catolici. Această sărbătoare este primită cu bucurie de credincioși, dar și cu conștientizarea că urmează Săptămâna Mare, o perioadă de tristețe și reflecție.
În tradițiile din anumite regiuni, în ziua de Florii se coc pâini de grâu, câte una pentru fiecare membru al familiei. Aceste pâini diferă în formă și dimensiune, în funcție de vârsta celor din familie.
Hristos / sursa foto: dreamstime
Un alt obicei este ca fetele să fiarbă apă cu busuioc la miezul nopții și să se spele cu ea a doua zi, pentru a avea părul frumos și strălucitor. De asemenea, gospodinele scot hainele și veșmintele la aer, simbolic pentru a le curăța de praf, rău și impuritate.
Paștele, sărbătoarea smereniei și a bucuriei
Paștele este un moment în care ne amintim de victoria asupra morții și de începutul unei vieți eterne, când aducem laudă lui Isus Hristos.
Pentru a trăi cu adevărat această Înviere, suntem invitați să iertăm totul în numele Învierii și să strigăm: „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le”.
Postul Paștelui este cel mai lung și sever dintre cele patru posturi majore ale Bisericii Ortodoxe. Din acest motiv, este adesea denumit Postul Mare, evocând cele 40 de zile de post pe care Mântuitorul le-a ținut înainte de a începe misiunea sa mesianică.
La început, durata și modul de postire nu erau standardizate. În primele trei secole, unii creștini posteau doar o zi, alții două sau trei, iar în Ierusalim, în secolul al IV-lea, postul se întindea pe o perioadă de opt săptămâni. În Occident, în aceeași perioadă, postul era de 40 de zile.
În secolul al IV-lea, Biserica Ortodoxă a stabilit o durată de șapte săptămâni pentru Postul Mare, o practică care se menține și în prezent.
Recomandările noastre
