17 apropiați ai lui Ilan Șor ar fi părăsit Republica Moldova înainte de pronunțarea sentințelor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cel puțin 17 dintre cele 40 de persoane judecate în Republica Moldova în dosarele privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” ar fi părăsit țara înainte de pronunțarea sentințelor, potrivit unei investigații publicate de Europa Liberă. În toate cazurile, instanțele au dispus darea lor în urmărire după ce nu au mai fost găsite pentru executarea măsurilor dispuse de judecători.

Condamnați care ar fi plecat din țară înainte de sentință

Potrivit investigației, dintre cele 40 de persoane cercetate în dosarele privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional, cel puțin 17 ar fi părăsit Republica Moldova înainte ca instanțele să pronunțe hotărârile în cauzele lor.

Este vorba despre lideri locali și membri ai grupării conduse de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnați în primă instanță sau definitiv pentru că ar fi primit ilegal bani pentru organizarea protestelor din perioada iulie–octombrie 2022.

Toți au fost ulterior dați în urmărire de instanțele de judecată. Anterior, în noiembrie 2025, Ziarul de Gardă relata că 22 de președinți ai organizațiilor teritoriale ale fostului Partid „Șor” erau vizați în dosarele Procuraturii Anticorupție. La acel moment, 11 dintre aceștia primiseră deja sentințe, opt erau judecați, iar trei se aflau în faza de urmărire penală.

Cazul fostului lider al organizației Șor din Cimișlia

Unul dintre cazurile prezentate de Europa Liberă este cel al lui Mihail Nebunelea, fost președinte al organizației teritoriale Cimișlia a fostului Partid „Șor”.

Acesta a fost condamnat în octombrie 2025 la cinci ani de închisoare cu executare pentru finanțarea ilegală a protestelor din 2022.

Potrivit investigației, Nebunelea a părăsit Republica Moldova înainte de pronunțarea sentinței, deși avea interdicție de a ieși din țară, iar în prezent s-ar afla în Rusia.

Jurnaliștii au relatat că, la sfârșitul lunii iunie, acesta a fost surprins împreună cu familia într-un hotel de lux din Antalya, unde tarifele pentru o cameră de familie pornesc de la aproximativ 400 de euro pe noapte.

Contactat de publicație, Mihail Nebunelea nu a confirmat locul în care se află și a declarat că informațiile bazate pe fotografii sau postări din rețelele sociale „nu reprezintă o imagine completă a situației” sale.

Acesta a susținut că dosarul penal are „caracter politic”, a respins acuzațiile și a afirmat că își va apăra drepturile prin toate căile legale, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dacă va considera că acestea i-au fost încălcate.

Vicepreședinte al organizației Anenii Noi, angajat în Germania

Un alt caz prezentat este cel al lui Leonid Bîrca, fost vicepreședinte al organizației teritoriale Anenii Noi.

Potrivit investigației, acesta a reușit să părăsească Republica Moldova în vara anului 2025, deși avea interdicție de a ieși din țară, și s-a angajat ulterior în Germania.

Prin intermediul avocatului său, Bîrca a solicitat instanței ca procesul să continue în lipsa sa, motivând că lucrează legal în Germania, în cadrul companiei REWE, și nu poate participa la ședințele de judecată.

Magistrații au respins solicitarea și au dispus darea sa în urmărire. În noiembrie 2025, acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare, însă nu a mai fost găsit pentru punerea în executare a pedepsei.

Ministerul Justiției propune modificarea legislației

Sursa foto: Poliția Republicii Moldova

Investigația arată că legislația actuală din Republica Moldova sancționează evadarea doar în cazul persoanelor care fug din penitenciare sau din izolatoarele de urmărire penală.

În schimb, încălcarea arestului la domiciliu sau a interdicției de a părăsi țara nu constituie infracțiune, fiind tratată doar ca o încălcare a măsurii preventive.

Totodată, procedura de dare în urmărire funcționează prin aplicarea unui așa-numit „consemn”, respectiv înregistrarea persoanei în bazele de date ale autorităților pentru a putea fi identificată la trecerea frontierei.

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut că această procedură este reglementată neunitar și a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea legislației.

Potrivit Ministerului Justiției, actualele prevederi conțin vulnerabilități care „facilitează sustragerea persoanelor de la justiție și executarea pedepsei”, prin existența unor „ferestre de oportunitate” exploatate de persoanele urmărite penal.

Printre modificările propuse se numără posibilitatea ca instanțele să dispună, din oficiu, darea în urmărire a unei persoane condamnate care lipsește la pronunțarea sentinței, împreună cu aplicarea imediată a consemnului.

Întrebați de Europa Liberă despre cazurile prezentate în investigație, reprezentanții Poliției de Frontieră din Republica Moldova au refuzat să ofere un punct de vedere, invocând confidențialitatea datelor.