Ce se întâmplă cu banii din cont după moartea titularului. Mulți români află prea târziu ce spune legea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Moartea unei persoane apropiate aduce nu doar suferință, ci și o serie de formalități juridice și bancare. Una dintre cele mai frecvente întrebări este cine poate avea acces la banii rămași în conturile persoanei decedate și în ce condiții, potrivit E-Juridic.

Legislația din România stabilește o procedură clară: sumele aflate în conturile bancare intră în masa succesorală și nu pot fi retrase imediat de rude, chiar dacă acestea sunt soțul, copiii sau părinții defunctului.

În cele mai multe situații, accesul la bani este posibil doar după finalizarea procedurii de succesiune și obținerea certificatului de moștenitor.

Ce se întâmplă cu banii din cont după deces

Din momentul în care banca este informată oficial despre decesul titularului, instituția blochează operațiunile efectuate din cont. Măsura are rolul de a proteja patrimoniul persoanei decedate și de a preveni retragerile neautorizate până la stabilirea moștenitorilor.

Acest lucru înseamnă că:

• cardurile nu mai pot fi utilizate;
• împuternicirile bancare încetează automat prin decesul titularului;
• nici persoana care avea procură pe cont nu mai poate efectua operațiuni după deces.

Potrivit art. 954 din Codul civil, moștenirea se deschide în momentul decesului, iar toate bunurile persoanei, inclusiv disponibilitățile din conturile bancare, devin parte din patrimoniul succesoral.

Cine poate retrage banii

În cele mai multe cazuri, doar moștenitorii legali sau testamentari pot avea acces la fondurile existente în conturile persoanei decedate.

Pentru aceasta, ei trebuie să dovedească oficial calitatea de moștenitor prin:

• certificatul de moștenitor eliberat de notar;
• sau, dacă există litigii privind succesiunea, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Fără unul dintre aceste documente, banca nu poate elibera banii și nici nu poate comunica informații privind soldul contului, deoarece este obligată să respecte secretul bancar.

Ce acte sunt necesare

Pentru deschiderea succesiunii la notar sunt necesare, în general:

• certificatul de deces;
• actele de identitate ale moștenitorilor;
• actele de stare civilă care dovedesc gradul de rudenie;
• testamentul, dacă există;
• documente privind bunurile persoanei decedate, inclusiv cele referitoare la conturile bancare.

După emiterea certificatului de moștenitor, acesta este prezentat băncii împreună cu actele de identitate și cererea-tip a instituției de credit. În funcție de situație, banca poate solicita și alte documente justificative.

Cine moștenește averea

Codul civil stabilește ordinea moștenitorilor prin mai multe clase de rude.

În primul rând sunt descendenții – copiii, nepoții și strănepoții. Dacă aceștia nu există, urmează părinții și frații defunctului, apoi bunicii și celelalte rude prevăzute de lege.

Bani. Sursă foto: Pixabay

Soțul supraviețuitor beneficiază de un regim special și participă la moștenire alături de rudele chemate prin lege. Cota care îi revine diferă în funcție de categoria de moștenitori cu care vine în concurs. În lipsa altor moștenitori, acesta poate moșteni întregul patrimoniu.

Pot fi plătite cheltuielile de înmormântare din cont

În anumite situații, băncile permit achitarea cheltuielilor de înmormântare direct din contul persoanei decedate, dacă sunt prezentate facturile și documentele justificative.

Procedura diferă de la o instituție de credit la alta și se desfășoară în condițiile prevăzute de legislație și de regulamentele interne ale băncii.

Ce se întâmplă dacă persoana decedată avea datorii

Dacă titularul contului avea credite sau alte obligații scadente, banca poate acoperi aceste datorii din sumele existente în cont, înainte ca diferența să fie distribuită moștenitorilor, în condițiile prevăzute de lege și de contractele încheiate.

Ce se întâmplă cu banii nerevendicați

Fondurile rămase în conturile unei persoane decedate nu devin automat proprietatea băncii.

Ele rămân parte din masa succesorală până la identificarea moștenitorilor. Dacă nu există moștenitori legali sau testamentari ori toți renunță la succesiune, moștenirea poate fi declarată vacantă și este preluată, potrivit Codului civil, de unitatea administrativ-teritorială competentă.