În ultimii 3 ani, mai multe zone din Bucureşti, precum cele din vecinătatea lacurilor, a râului Dâmboviţa, dar şi cartiere rezidenţiale nou construite, prezintă mişcări de tasare.
Mai multe zone importante din București, precum cele din vecinătatea lacurilor, a râului Dâmboviţa, dar şi cartiere rezidenţiale nou construite, au prezentat, în ultimii trei ani, mișcări de tasare, potrivit unei analize realizate de Sixense România.
Mai multe zone importante din București, precum cele din vecinătatea lacurilor, a râului Dâmboviţa, dar şi cartiere rezidenţiale nou construite, au prezentat, în ultimii trei ani, mişcări de terase, potrivit unei analize realizate de Sixense România.
Analiza a fost realizată cu ajutorul tehnologiei InSAR, care detectează milimetric deplasările pe verticală ale structurilor şi ale pământului din satelie. Unele dintre cele mai sensibile zone identificate în urma acestori măsurători sunt: Calea Giuleşti, zona Republica - Titan Sud, zonele din jurul lacurilor Colentina, Fundeni, Lacul Morii şi zone importante din apropierea Râului Dâmboviţa (Splaiul Unirii, Splaiul Independenţei).
Ne puteți urmări și pe Google News
Ba mai mult, mișcări destul de semnificative au fost detectate și în zone precum Eroilor, Lujerului, Pipera - Barbu Văcărescu, Dristor, Mărăşeşti, Berceni, fiind afectate şi o serie de proiecte de infrastructură cum ar fi stadioane, poduri, guri de metrou sau şcoli aflate în zonele menţionate.
„Cauzele care duc la mişcările şi instabilitatea anumitor zone şi clădiri din Bucureşti sunt diverse şi trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la şantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câţiva milimetri pe an, de exemplu; atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferenţiale în cadrul aceleiaşi structuri, este important ca autorităţile, asociaţiile de proprietari, dezvoltatorii şi toţi factorii decidenţi - să fie conştienţi de ele şi să acţioneze în consecinţă”, a declarat Mariana Garştea, CEO Sixense România.
Mai multe zone din București prezintă mișcări de tasare. Studiul a fost realizat pe întreaga suprafaţă a orașului
„Ideea studiului a venit din dorinţa noastră de a avea o imagine globală asupra sănătăţii mediului construit din Bucureşti, de a extinde nivelul de informaţii disponibile public în acest sens şi de a oferi o înţelegere mai bună a fenomenelor care pot să afecteze pe termen lung patrimoniul construit.
Prin natura a ceea ce facem, prin mixul integrat de tehnologii şi expertiză pe care îl oferim şi prin poziţia Sixense Group de lider mondial în domeniu, ne preocupă nu doar să observăm aceste lucruri, ci şi să fim parte din soluţie, deci să contribuim la decizii informate bazate pe date precise. InSAR este una dintre tehnologiile care ne ajută cel mai mult în acest sens, dar este numai primul pas şi o modalitate importantă de a trage un semnal de alarmă. Apoi, este nevoie să monitorizăm continuu zonele sensibile identificate”, a explicat Mariana Garştea.
„Atunci când se decide construcţia unei autostrăzi, a unui tunel sau a unui pod, se apelează în general la acest tip de studiu istoric încă din etapa de pre-fezabilitate sau fezabilitate, pentru că vrem să identificăm toate zonele vulnerabile de pe viitorul traseu. În cazul proiectelor de infrastructură, nedetectarea la timp a acestora şi lipsa de intervenţie proactivă pot să ducă la complicaţii grave în timp, cum ar fi surpări sau alunecări de teren, cu pierderi materiale şi umane”, a concluzionat Mariana Garştea.
Recomandările noastre
