Zeci de mii de oameni s-au îndreptat simultan spre Ceuta. De ce apare și numele lui Vladimir Putin

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Aproximativ 72.000 de migranți au ajuns în Ceuta, enclava spaniolă din nordul Africii, într-unul dintre cele mai mari valuri de treceri ilegale de frontieră înregistrate într-un interval atât de scurt în Europa, potrivit unei analize făcute de publicația The Sun.

Dimensiunea mobilizării și rapiditatea cu care mii de oameni s-au îndreptat simultan spre granița dintre Maroc și Spania au ridicat o întrebare esențială: cine a declanșat acest fenomen și cât de organizată a fost operațiunea?

În spatele traversărilor apar mai multe explicații. Rețelele sociale au distribuit informații despre rute și condițiile de trecere, grupurile de trafic de migranți au exploatat situația, iar autoritățile spaniole investighează modul în care s-a răspândit mesajul că accesul în Ceuta devenise mai ușor.

În paralel, au apărut suspiciuni privind rolul Marocului și chiar o posibilă implicare a Rusiei. Până în prezent, însă, nu există dovezi publice care să demonstreze că Moscova a orchestrat valul de migranți.

Mesajul care s-a răspândit pe rețelele sociale

Mobilizarea nu pare să fi început de la o singură organizație identificată public. În zilele dinaintea valului masiv, pe TikTok, Instagram, Facebook și WhatsApp au circulat videoclipuri și mesaje despre modalitățile prin care migranții puteau ajunge în Ceuta.

Unele materiale prezentau traseele, punctele de plecare și condițiile meteo sau maritime. Altele arătau persoane care reușiseră să ajungă în enclavă și descriau traversarea drept relativ simplă.

În acest fel, informația care în mod normal ar fi fost oferită de traficanți a ajuns direct la potențialii migranți.

Un migrant citat în relatările despre criză a explicat că TikTok oferea inclusiv informații despre traseu, momentul plecării și lucrurile care trebuiau evitate.

Fenomenul este important deoarece reduce rolul intermediarilor tradiționali. Un migrant nu mai are neapărat nevoie să contacteze un traficant pentru a afla cum să ajungă la coastă sau când ar putea fi favorabile condițiile pentru traversare.

Conturi care dispar și reapar

Anchetele jurnalistice din Spania au identificat numeroase conturi de TikTok și Instagram care publicau imagini cu persoane ajunse în Ceuta.

Unele dintre aceste conturi erau șterse după o perioadă și înlocuite rapid cu altele. Conținutul continua însă să circule și să fie redistribuit.

Criza migranților marocani din Ceuta. sursa: Instagram

În unele cazuri, postările ofereau informații logistice foarte concrete. Erau prezentate puncte de plecare din zona Fnideq, metode de traversare și obiecte folosite pentru plutire.

Autoritățile și cercetătorii spanioli consideră că asemenea materiale pot produce un „efect de atracție”: imaginile celor care reușesc să ajungă în Europa îi determină pe alții să încerce la rândul lor.

Asta nu înseamnă automat că respectivele conturi au fost create de o structură criminală sau de un actor străin. Însă amploarea și rapiditatea distribuirii mesajelor reprezintă unul dintre elementele analizate în investigațiile privind criza.

Traficanții de migranți, printre principalii suspecți

Guvernul marocan a indicat rețelele criminale și traficanții de persoane drept una dintre explicațiile pentru valul de migranți.

Logica este simplă: o rețea care controlează informația și facilitează deplasarea poate obține profit de pe urma oamenilor care încearcă să ajungă în Europa.

În acest caz, însă, situația a fost diferită față de operațiunile clasice de trafic. O parte dintre migranți nu au folosit ambarcațiuni sofisticate și nici nu au apelat la intermediari pentru fiecare etapă a călătoriei.

Social media a oferit o alternativă rapidă. Instrucțiunile puteau fi transmise simultan către mii de persoane, iar imaginile cu traversări reușite amplificau mesajul.

De ce sunt suspectate autoritățile marocane

Un alt element care a alimentat controversele este comportamentul forțelor marocane în primele ore ale crizei.

Mai mulți migranți au susținut că polițiștii marocani nu i-au oprit și, în unele cazuri, chiar i-ar fi lăsat să se deplaseze către frontieră.

Marocani trecând granița în Spania. sursa: captura Telegram

Un astfel de episod ar fi important deoarece Marocul are un aparat de securitate puternic în zona frontierei cu Ceuta.

Totuși, existența unor mărturii despre o intervenție insuficientă nu demonstrează că autoritățile marocane au organizat traversarea.

De altfel, după escaladarea situației, forțele marocane au intervenit pentru a împiedica alte grupuri să ajungă la coastă.

Una dintre ipotezele analizate este că autoritățile marocane ar fi permis temporar o relaxare a controlului, fără să fi planificat amploarea pe care urma să o capete fenomenul.

Intră și Rusia în ecuație

Cea mai controversată ipoteză este cea privind o posibilă implicare a Rusiei.

Fostul ofițer britanic de informații Henry Bolton a declarat pentru The Sun că Moscova ar avea atât capacitatea, cât și un posibil interes strategic pentru a exploata o asemenea criză.

Argumentul pornește de la precedentele în care Rusia și Belarus au fost acuzate că au exploatat migrația pentru a exercita presiune asupra Uniunii Europene.

În 2021, Belarus a fost acuzat că a facilitat deplasarea unor migranți din Orientul Mijlociu către frontiera cu Polonia. În anii următori, Rusia a fost asociată cu alte crize de frontieră din nordul Europei.

Aceste precedente explică de ce serviciile occidentale iau în calcul și posibilitatea unei operațiuni de influență.

Dar există o diferență importantă între „Rusia ar putea avea capacitatea de a face acest lucru” și „Rusia a organizat criza din Ceuta”.

A doua afirmație nu este demonstrată în prezent.

Ce spun evaluările spaniole

Evaluările prezentate în presa internațională indică o explicație mai puțin spectaculoasă, dar mai bine susținută de informațiile disponibile public.

Serviciile spaniole au analizat posibilitatea ca valul să fi fost alimentat de rețele sociale, de informații false sau interpretate greșit și de nemulțumirea economică a tinerilor marocani.

Un factor important a fost și interpretarea unei decizii a Curții Supreme a Spaniei privind persoanele care ajung înot în Ceuta.

Informația juridică a fost transformată pe rețelele sociale într-un mesaj mult mai simplu: că persoanele care ajung în enclavă nu mai pot fi returnate imediat în Maroc.

Această interpretare a contribuit la crearea impresiei că frontiera devenise mai ușor de trecut.

O mobilizare fără precedent

Dimensiunea fenomenului a fost atât de mare încât autoritățile au avut dificultăți în gestionarea situației.

Migranți Ceuta, Sursă foto: captură video

Estimările au variat în funcție de moment și de metodologia folosită. Primele informații vorbeau despre zeci de mii de persoane ajunse în aproximativ 24 de ore, iar ulterior estimările au urcat spre 72.000.

Diferențele dintre cifre trebuie privite cu prudență, mai ales pentru că numeroși migranți s-au întors rapid în Maroc.

Criza a pus presiune și asupra infrastructurii pentru minori neînsoțiți. Centrele de primire din Ceuta au fost depășite cu mult peste capacitatea lor, iar Spania a început să pregătească transferul unei părți dintre minori către teritoriul continental.

Zeci de oameni au murit

Dincolo de disputa privind cine a declanșat mobilizarea, traversarea a avut un cost uman grav.

Mai multe persoane au murit în timp ce încercau să ajungă înot în Ceuta. Migranții au intrat în mare folosind colaci gonflabili și alte obiecte improvizate, iar unii au încercat să traverseze în condiții periculoase.

Pentru cei care au ajuns pe teritoriul spaniol, realitatea a fost diferită de imaginile distribuite pe rețelele sociale. Mulți s-au confruntat cu centre supraaglomerate, proceduri administrative și incertitudinea privind viitorul lor.

În același timp, majoritatea celor care au trecut în Ceuta s-au întors ulterior în Maroc.

Cine este, de fapt, în spatele crizei?

Datele disponibile conturează mai degrabă o combinație de factori decât existența unui singur „regizor” al operațiunii.

Rețelele sociale au amplificat mesajul. Traficanții au avut un interes financiar. Nemulțumirea economică a alimentat dorința de plecare. Interpretarea unei decizii juridice spaniole a creat impresia unei oportunități. Iar o relaxare temporară a controlului marocan a permis fenomenului să se extindă rapid.

În acest moment, ipoteza unei intervenții ruse rămâne una dintre teoriile investigate și discutate de analiști, dar nu poate fi prezentată drept fapt.

Criza din Ceuta arată însă cât de repede poate fi transformată o informație distribuită online într-o mobilizare de masă. Într-un interval extrem de scurt, videoclipurile, mesajele și zvonurile au contribuit la deplasarea simultană a zeci de mii de oameni către una dintre cele mai sensibile frontiere ale Uniunii Europene.

Întrebarea „cine a fost în spatele invaziei din Ceuta?” nu are încă un singur răspuns demonstrat. Cele mai solide elemente indică rolul rețelelor sociale, al dezinformării și al rețelelor de trafic, în timp ce posibila implicare a Marocului și mai ales teoria unei operațiuni rusești rămân subiecte de investigație. Până la apariția unor dovezi suplimentare, acestea trebuie tratate ca ipoteze, nu ca certitudini.