În cazul în care confruntările se vor încheia, Siria se va confrunta cu o altă criză importantă. Încă nu se ştie cum va fi reconstruită ţara. Naţiunile Unite estimează că va fi necesară suma de 250 de miliarde de dolari pentru reconstrucţia ţării, în primul rând, a infrastructurii. În cazul în care nu vor fi găsite resurse pentru reconstrucţia Siriei, criza umanitară va continua.

Războiul civil din Siria împlineşte 10 ani. Cea mai lungă criză, care a început în 2011 ca parte a "Primăverii Arabe", îşi menţine caracteristicile. Este vorba despre o criză pe care am numit-o la început "războiul pentru putere" şi care în ultimii 3 ani s-a transformat în "războiul nobililor".

În punctul la care s-a ajuns astăzi, preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, sprijinit direct de Rusia şi indirect de Iran, pare învingătorul din acest război. Într-o ţară controlată într-o perioadă de islamiştii radicali, prin intervenţia, pe de-o parte a guvernului sirian, iar pe de altă parte a forţelor coaliţiei internaţionale conduse de SUA, aceştia nu mai dispun de influenţă. Organizaţia Stat Islamic nu deţine controlul asupra niciunui teritoriu din Siria, dar, chiar dacă l-a pierdut pe liderul său Abu Bakr al-Baghdadi, nu a dispărut încă. Organizaţia are încă "militanţi în adormire" care pot organiza atacuri în Siria şi în alte locuri.

Confruntările nu s-au încheiat

Chiar dacă situaţia este în favoarea lui Assad, acest lucru nu înseamnă încheierea confruntărilor. Idlib-ul din nord-vest se află încă sub controlul guvernului. Operaţiunile armatei siriene, sprijinită de Rusia, de la începutul anului 2020, pentru preluarea controlului asupra provinciei Idlib de la forţele de opoziţie, au generat confruntări cu forţele turce, aflate acolo pentru a apără grupările pe care le considera apropiate de Turcia. Trupe ale Turciei, Siriei şi Rusiei sunt încă prezente în regiune. Confruntările de mare intensitate de la Idlib generează valuri de refugiaţi la graniţa cu Turcia. Bineînţeles că acest lucru înseamnă că o criză umanitară poate exploda în orice moment.

Şi pierderile de vieţi omeneşti în război sunt numeroase. Se presupune că 500 de mii de oameni şi-au pierdut viaţa. Mai mult de jumătate din populaţia ţării şi-a părăsit casele. Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi consideră că de începutul războiului au fugit din Siria 5,6 milioane de persoane. Chiar şi după ce confruntările se vor încheia definitiv, nu se ştie dacă cei plecaţi se vor mai întoarce.

Cine îşi va asuma reconstrucţia?

Chiar şi în cazul în care confruntările se vor opri definitiv, Siria se va confrunta cu o altă criză importantă. Nu se ştie încă cum va fi reconstruită ţara. Naţiunile Unite estimează că va fi necesară suma de 250 de miliarde de dolari pentru reconstrucţia ţării, în primul rând, a infrastructurii. Este clar că aceşti bani nu vor putea veni din SUA şi Europa. Este cunoscut şi faptul că Rusia nu-şi va asuma o asemenea povară. Rusia nu are altă soluţie decât să-l forţeze pe Assad să facă reforme pentru a putea primi ajutor financiar internaţional. Nu este niciun secret că preşedintele SUA, Joe Biden, are câteva planuri legate de Siria, inclusiv atacuri. Pentru că a-l accepta pe Assad în Siria, înseamnă pentru SUA a accepta Rusia şi Iranul ca fiind o putere în această regiune.

Nu este cunoscut nici ce vor face Turcia şi Rusia pentru a împiedica escaladarea crizei din Idlib. Mai corect spus, nu pare posibil a se întâlni într-un punct comun. Miliţiile pe care le sprijină împreună cu Iranul vor continua să fie prezente în ţară în urma încheierii confruntărilor? Răspunsul este greu de dat. Dar nu este greu de presupus că actorii dominanţi din Siria nu vor renunţa uşor la poziţiile lor.

Adevărata problemă este aceasta; chiar dacă războiul civil se va încheia definitiv, în Siria, care are acum o populaţie în jur de 17 milioane de locuitori, 13,1 milioane de oameni vor avea nevoie de ajutor.

Acesta este tabloul în al 10-lea an al războiului civil; dacă Siria nu va găsi resurse pentru începerea reconstrucţiei, criza umanitară va continua. Fără îndoială că aceasta va fi criza cu care se va confrunta regiunea în acest "climat de dezescaladare". (Articol de Mustafa Kemal Erdemol)