De câteva săptămâni, site-ul WikiLeaks alimentează, constant, presa internaţională cu informaţii din telegramele confidenţiale redactate de diplomaţi americani detaşaţi în străinătate şi destinate Washingtonului.

În noua eră a jurnalismului, în care Internetul favorizează transmiterea informaţiilor aproape în timp real, se ridică întrebarea dacă mai pot fi ţinute bariere în jurul anumitor secrete şi, dacă da, pentru cât timp.

Polemicile privind libertatea presei s-au reunit, zilele acestea, sub forma unor proteste organizate pentru a-l susţine pe Jullian Assange, fondatorul WikiLeaks, arestat pentru cu totul alte motive decât cele legate de acest scandal mediatic, respectiv acuzaţii de viol.

WikiLeaks a generat nu doar un scandal fără precedent, dar a evidenţiat puterea pe care accesul la informaţie o oferă celor care ştiu să folosească tehnologia în favoarea lor. Aici, la suprafaţă, o platformă alimentată de mii de persoane cu informaţii confidenţiale şi inedite.

Numele jurnalistului Jullian Assange a făcut înconjurul lumii, odată cu secretele din telegramele confidenţiale. Informaţiile care au ajuns în presă au atins lideri politici din întreaga lume, iar reacţiile nu au întârziat să apară. FOTO: AGERPRES Poliţiştii au ţinut la distanţă jurnaliştii care au încercat să prindă un cadru cu Julian Assange, aflat în arestul poliţiei britanice. Fondatorul WikiLeaks a fost arestat pe 7 decembrie.

FOTO: AGERPRES În cele din urmă, aşteptarea a dat rezultate. Julian Assange apare într-o maşină, însoţit de poliţişti, după o audiere care a avut loc pe 7 decembrie, privind extrădarea în Suedia.

FOTO: REUTERS Un protestatar cere eliberarea lui Julian Assange, arestat pe 7 decembrie în Marea Britanie. Protestul a fost organizat pe 7 decembrie, în faţa Ambasadei Marii Britanii la Sofia, în urma unui flash mob lansat pe Internet.

FOTO: REUTERSProteste similare au fost organizate şi în Ungaria, la Budapesta.

FOTO: AGERPRES Iar manifestaţiile au ajuns până în Pakistan. În Multan (Pakistan), protestatarii au ars steagurile celor două ţări implicate mai mult în scandal, SUA şi Marea Britanie, în semn de revoltă faţă de arestarea lui Julian Assange.

FOTO: REUTERSZeci de jurnalişti, lângă maşina care l-a transportat pe Jullian Assange, aflat în arestul poliţiei londoneze.

FOTO: REUTERSCel mai popular "infractor" al momentului, jurnalistul australian Assange, "vânat" şi de ziarişti. Arestarea fondatorului WikiLeaks nu va opri seria dezvăluirilor din telegramele confidenţiale ale diplomaţilor americani, au spus reprezentanţii organizaţiei.

Pagina de Interpol, cu mandatul de arestare pe numele lui Jullian Assange.

FOTO: AGERPRES Jullian Assange a mutat fişierele WikiLeaks ce conţin mii de emailuri şi documente confidenţiale într-un adăpost antiatomic din Suedia.

FOTO: REUTERSClaes Borgstrom (stânga), avocatul a două femei din Suedia care susţin că au fost violate de fondatorul WikiLeaks, Julian Assange. Avocatul a vorbit cu presa la birou său din Stockholm.

FOTO: REUTERS  Julian Assange i-a inspirat şi pe meşterii italieni din Napoli. O figurina reprezendâdu-l pe fondatorul WikiLeaks a fost expusă la Napoli, pe 6 decembrie. WikiLeaks publică, de aproape două săptămâni, telegrame confidenţiale ale diplomaţilor americani.

FOTO: REUTERSFigurină care îl reprezintă pe fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost expusă la Napoli, lângă personajele biblice şi magii care vestesc naşterea Mântuitorului de Crăciun.

FOTO: REUTERSAustralianul Julian Assange a fondat unul dintre cele mai controversate site-uri, WikiLeaks, care publică, de aproape două săptămâni, telegrame ale diplomaţilor americani detaşaţi în diferite colţuri ale lumii. Pe 3 decembrie, site-ul, iniţiat cu adresa URL wikileaks.org, a fost nevoit să-şi schimbe domeniul pe wikileaks.ch.

FOTO: REUTERSMotivul schimbării adresei pe wikileaks.ch a fost că EveryDNS, filiala Dynamic Network Services, care găzduia site-ul, a anunţat că a fost ţinta mai multor atacuri care ameninţau stabilitatea infrastructurii.

FOTO: REUTERSÎn faţa Newseum, din Washington, o femeie trece în revistă principalele titluri de pe prima pagină a mai multor ziare. Scandalul provocat de WikiLeaks a generat tensiuni diplomatice între SUA şi partenerii internaţionali

FOTO: REUTERSPurtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Jiang Yu, în timpul unei conferinţe de presă la Beijing, pe 7 decembrie. China speră ca dezvăluirile făcute de WikiLeaks să nu afecteze relaţiile cu SUA.

FOTO: REUTERSPreşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, în Caracas, pe 8 decembrie. În opinia sa, prin scandalul WikiLeaks, "Imperiul american a fost expus în pielea goală, iar doamna Clinton trebuie să demisioneze".

FOTO: REUTERS Secretarul de stat Hillary Clinton, într-o declaraţie de presă despre Coreea de Nord, pe 6 decembrie, la Washington. Diplomaţia americană este sub presiune, după ce WikiLeaks a început să publice documente confidenţiale trimise în SUA de oficiali americani în străinătate.

FOTO: REUTERSPe 8 decembrie, mai mulţi hackeri au atacat, site-urile companiilor Visa şi Mastercard, după ce acestea au suspendat plăţile donatorilor către WikiLeaks. Atacul a fost revendicat de un grup de hackeri Anonymous, care a precizat pentru EVZ că luptă "pentru a ţine organizaţia WikiLeaks activă". Hackerii au precizat că nu se vor opri la aceste atacuri.

FOTO: AGERPRES Înaltul comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, în timpul unei conferinţe de presă la Geneva, pe 9 decembrie. Aceasta s-a declarat îngrijorată faţă de decizia MasterCard de a stopa plăţile sub formă de donaţii către WikiLeaks. Declaraţia a fost făcută în ajunul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului.

FOTO: REUTERSConform dezvăluirilor WikiLeaks, liderul Libiei, Muammar Gaddafi, a fost pe punctul de a declanşa un dezastru nuclear, anul trecut în luna noiembrie.

FOTO: REUTERSPreşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev (stânga), premierul rus Vladimir Putin (centru) şi premierul italian Silvio Berlusconi, pe 3 decembrie, în cabina unui avion Sukhoi Super Jet 100, pe aeroportul Soci, din Rusia.

În timpul unei conferinţe comune, cu premierul italian Berlosconi, Medvedev a declarat că "dacă, Doamne fereşte, în mass-media s-ar scurge aprecieri ale Ministerului Rus al Afacerilor Externe din cadrul serviciilor speciale ruse inclusiv despre partenerii noştri americani, ar fi o distracţie pe cinste".

Într-o telegramă publicată zilele acestea de WikiLeaks se fac precizări şi la adresa lui Silvio Berlusconi. Conform documentelor, ca lider european, Berlusconi este vanitos şi ineficient.

FOTO: REUTERSPremierul Rusiei, Vladimir Putin, (stânga) şi preşedintele, Dmitri Medvedev (stânga), pe aeroportul din Soci, în timp ce îşi iau rămas-bun de la premierul italian Silvio Berlusconi. Observaţiile ambasadorului SUA în Rusia, dezvăluite de WikiLeaks, dau o lovitură campaniei anti-corupţie anunţată de premierul Vladimir Putin şi de preşedintele Dmitri Medvedev.

FOTO: REUTERSPoliţişti paramilitari, de pază în faţa ambasadei Coreei de Nord la Beijing. Ambasadorul american la Beijing a avertizat, printr-o telegramă adresată Departamentului de Stat, în luna februarie, că "numeroase ţări din lumea a treia ni s-au plâns că gestionarea relaţiilor cu China a devenit tot mai dificilă în ultima perioadă". În conflictul recent care a avut loc între Coreea de Nord şi Coreea de Sud, China a fost singura putere care nu a condamnat agresivitatea autorităţilor de la Phenian.

FOTO: REUTERSPurtătorul de cuvânt al WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson, ascultă întrebările adresate de jurnalişti, la un eveniment organizat în clubul Frontline, din Londra. El a declarat că arestarea fondatorului site-ului, australianul Julian Assange, nu va opri difuzarea de noi documente.

FOTO: REUTERSBărbaţi din Zimbabwe citesc ediţia din 3 decembrie a ziarului The Herald. Aceştia reacţionează la articolul din ziar, în care se prezintă comentarii făcute de fostul ambasador al SUA în Zimbabwe, Christopher Dell, şi care au fost dezvăluite de WikiLeaks.