Comisia Europeana / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
O moțiune de cenzură îndreptată împotriva Comisiei Europene, condusă de Ursula von der Leyen, a fost înaintată oficial joi, 20 iunie, Președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Inițiativa a fost lansată de europarlamentarul român Gheorghe Piperea, membru al partidului AUR și afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), în conformitate cu articolul 131 din Regulamentul de procedură al legislativului european.
Moțiune de cenzură, semnată de 74 de eurodeputați
Documentul a fost semnat de 74 de eurodeputați, reprezentând peste o zecime din componența Parlamentului European, prag minim necesar pentru validarea unei astfel de proceduri.
Următorul pas procedural este includerea moțiunii pe agenda reuniunii Conferinței Președinților, programată pentru 2 iulie. Ulterior, moțiunea va fi supusă votului în plenul Parlamentului European, în cadrul sesiunii de la Strasbourg, care se va desfășura în perioada 7–10 iulie 2025.
Potrivit inițiatorului, scopul moțiunii este de a atrage atenția asupra presupuselor deficiențe ale Comisiei în ceea ce privește transparența și respectarea principiilor democratice. Piperea susține că demersul a fost rezultatul unei documentări extinse, atât juridice, cât și politice.
Sprijinul a venit din partea mai multor eurodeputați din grupurile ECR, European Sovereign Nations (ESN), dar și din partea unor membri ai grupului Patrioților și europarlamentari neafiliați. Surprinzător, spune Piperea, unii eurodeputați din Partidul Popular European (PPE) au semnat, semnalând tensiuni și dincolo de tradiționalele linii ideologice.
Decizia din 25 mai, baza moțiunii
Moțiunea face referire la o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată în data de 25 mai 2025, în cauza Stevi vs. The New York Times (C-689/24). Instanța a stabilit că refuzul Comisiei Europene de a publica schimburile de mesaje dintre președinta von der Leyen și directorul executiv al companiei Pfizer – referitoare la negocierile privind vaccinurile anti-COVID-19 – contravine principiilor de transparență ale Uniunii.
Ursula von der Leyen / sursa foto: X
Alte acuzații aduse de semnatari vizează presupusa folosire abuzivă a Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), care ar fi influențat rezultatele electorale în unele state membre, inclusiv România și Germania.
Moțiune de cenzură, instrument constituțional pentru a evidenția un eșec
De asemenea, se reclamă utilizarea discutabilă a articolului 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru justificarea programului de reînarmare europeană, estimat la 150 de miliarde de euro – măsură considerată de inițiatori o deturnare a scopului inițial al articolului.
„Această moțiune nu este o simplă manifestare politică, ci un instrument constituțional menit să atragă atenția asupra unui posibil eșec sistemic în guvernanța europeană”, a declarat Piperea. El a făcut apel la toți europarlamentarii, indiferent de apartenența politică, să participe la dezbaterea pe marginea acestui demers și să susțină principiile transparenței și responsabilității în administrația UE.
Pentru ca moțiunea să treacă, este necesară o majoritate absolută în Parlamentul European – adică cel puțin 361 de voturi. În cazul unei aprobări, Comisia ar urma să demisioneze în bloc, în conformitate cu normele în vigoare.
