Președintele rus, Vladimir Putin, susține că Alianța Nord-Atalantică este ”deosebit de periculoasă” și a avertizat că va neutraliza toate ameninţările la adresa securităţii Rusiei, inclusiv cele generate de sistemul antirachetă al NATO.

Retorica rusă nu intimidează însă NATO. Secretarul General al Alianţei, Jens Stoltenberg, a anunţat că statele membre fac paşi pentru a creşte cheltuielile cu apărarea. L-a asigurat de asta şi pe preşedintele ales al SUA, Donald Trump, scrie digi24.ro.

 „Sarcina noastră este de a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv cele asociate sistemului de apărare antirachetă (al NATO - n.r.), implementării conceptului atacurilor strategice globale şi războaielor informaţionale”, a spus liderul de la Kremlin.

Mesajul lui Putin a fost transmis şefilor armatei ruse, pe care i-a convocat la Kremlin. În opinia ”țarului”, contracararea acţiunilor venite din Vest este esenţială pentru menţinerea echilibrul strategic instituit la sfârşitul anilor '50.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.

De la Bruxelles, şeful NATO a făcut şi el un anunţ - şi anume că statele membre sunt hotărâte să investească mai mulţi bani în apărare, pentru a face faţă noilor provocări de securitate.

 „Vedem că se fac primii paşi în direcţia creşterii cheltuielilor pentru apărare în Europa. Polonia a atins deja pragul de 2%, iar România este foarte aproape. Acesta a fost principalul subiect pe care l-am abordat în absolut toate reuniunile”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO:

Anunţul vine la zece zile după alegerea lui Donald Trump pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite. Acesta a lăsat de înţeles de mai multe ori, în campania electorală, că sprijinul acordat de Statele Unite partenerilor europenilor din cadrul NATO va fi direct proporţional cu cheltuielile făcute de fiecare stat în parte. Ministrul de Externe al Lituaniei sugerează că NATO ar putea lăsa garda jos în timpul tranziţiei de la Casa Albă şi atrage atenţia că ar fi un moment vulnerabil pe care Rusia abia aşteptă să-l exploateze.

 „Această perioadă dinaintea instalării noii administraţii este foarte periculoasă. Sunt, în mod special, îngrijorat de această perioadă. Rusia de astăzi nu este o superputere, este o superproblemă”, a precizat ministrul de Externe al Lituaniei, Linas Linkevicius.

Cu un nou preşedinte la cârmă, Statele Unite vor dori să repornească relaţiile cu Rusia pe un ton amical, cred analiştii lituanieni. Nu e exclus ca brusc Washingtonul să nu mai împărtăşească temerile Europei de Est că Moscova reprezintă un pericol militar direct şi imediat.