Co-președintele PNL Alina Gorghiu a dezvăluit ieri că și-a dorit să fie șefă la penitenciare, în primul său mandat de parlamentar. „Dacă vreți să vă spun, nu știu dacă o picanterie, în primul meu mandat de parlamentar mi-am dorit foarte tare să fiu șef la Penitenciare pentru că aveam de atunci ideea, citisem despre un proiect din Italia – un penitenciar făcut din bani publici -privați. Nu-mi mai aduc aminte dacă i-am propus pe vremea aceea lui Tăriceanu sau nu, parcă i-am propus și m-a refuzat”, a declarat ea, la DC News.



Totodată, Alina Gorghiu i-a transmis ministrului Justiției, Raluca Prună, că nu va fi pe lista PNL din viitorul Guvern, semn că aceasta nu este mulţumită de modul în care a fost gestionat acest subiect al penitenciarelor. „O să avem un ministru susţinut de PNL. Eu deja mă gândesc la vreo două- trei idei, nu se regăsește doamna Prună, nu că aș avea ceva cu ea, dar am alte opţiuni, propuneri ale partidului, dar am și eu dreptul la niște idei. Va conta foarte mult și cel care va gestiona penitenciarele în România”, a spus Alina Gorghiu la DC News.

De asemenea, potrivit unor surse liberale, Gorghiu nu este de acord doar de faţadă cu o lege a amnistiei și graţierii, o dovadă fiind și atitudinea faţă de Raluca Prună, în spatele ușilor închise discuțiile fiind altele. Pe de altă parte, co-președintele PNL Vasile Blaga a recunoscut pe 5 iulie că ar fi o soluţie o lege a amnistiei și graţierii. „Asta nu este o noutate în România, când ești în criză de spaţii, în penitenciare, te gândești și la astfel de soluţii”, a spus Blaga. El a dat ca exemplu condamnații aflați la sfârșit de pedeapsă, copiii care au pedepse mici și pot fi reeducați prin alte forme. Blaga a mai arătat că Polonia a făcut acest lucru în urmă cu doi ani.

PSD recunoaște că vrea legea amnistiei și grațierii

Spre deosebire de liberali, socialdemocraţii recunosc că ar fi de acord fără ocolișuri cu o lege a amnistiei și graţierii. Astfel, senatorul PSD Șerban Nicolae a spus : „O lege a amnistiei și a graţierii colective se justifică din foarte multe puncte de vedere. Politica penală a oricărui stat civilizat presupune un act de clemenţă pentru deţinuţii care nu sunt recidiviști, nu au pedepse mari și nici nu au săvârșit fapte cu violență”, a spus acesta. Senatorul spune însă că o astfel de lege nu poate rezolva problema penitenciarelor din România. „Trebuie să se conștientizeze că pedeapsa este închisoarea, nu tortura și umilirea. Legea amnistiei și graţierii trebuie corelată cu o politică de reformă a penitenciarelor care să ţină cont de respectarea drepturilor omului. Însă, guvernul Dacian Cioloș fuge de orice responsabilitate când treaba lui este tocmai asumarea unei responsabilităţi”, a mai spus Șerban Nicolae.

De aceeași părere a fost și secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu, care a spus că deţinuţii sunt trataţi ca în anii 1950, amintind de începuturile regimului comunist. „O lege a amnistiei și graţierii trebuie luată în calcul deoarece, pe lângă problema suprapopulării, în penitenciarele din România se încalcă dreptul la viaţă. De fapt, se încalcă toate drepturile cetăţenești. Oamenii sunt aruncaţi în pușcării, maltrataţi și exterminaţi, la fel ca în anii ‚50. Guvernul se comportă amatoricește și nu ascultă semnalele de alarmă interne și internaţionale. Doamna Prună trebuia demisă de foarte mult timp, dar iată că Dacian Cioloș preferă să fie cârlig de rufe, nu premier!”

Reeducare cu televizorul

Senatoarea UDMR Biro Rozalia, preşedinta Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, solicită măsuri administrative urgente şi comunicarea acestora zilnic din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi a Ministerului Justiţiei în privinţa situaţiei de criză din penitenciarele din ţară. Senatoarea a vizitat ieri dimineaţă Penitenciarul din Oradea şi a discutat cu doi deţinuţi care s-au plâns, în primul rând, de lipsa comunicării. „I-am întrebat ce înseamnă reeducare, ei au spus că doar televizorul. I-am întrebat de ce fac protest. Ei au motivat, pe de o parte, insuficienta calitate a hranei, preţurile prea mari la chioşcul alimentar din interior şi lipsa comunicării. I-am întrebat dacă o fac din solidaritate cu ceilalţi, au zis că nu” , a declarat Biro Rozalia.

Chris Terheș: „Una dintre cele mai mari operațiuni de corupție”

Preotul greco-catolic Chris Terheș (foto) a scris pe Facebook că a vorbit cu persoane încarcerate la diferite închisori din România, iar ce se întâmplă în sistemul penitenciar este „una dintre cele mai mari operaţiuni de corupţie”. El amintește că în luna aprilie 2016 Raluca Prună a aprobat un regulament, care era în dezbatere de mai mult timp, pentru închisori, unde se menţionează că „fiecărui deţinut i se asigură condiţii de folosire a surselor de apă curentă”. La închisoarea Jilava apa de la robinet este cu viermi şi nu poate fi băută, spune Terheș, care are informația atât de la persoane închise acolo, cât și din rapoarte independente. În incinta închisorilor există un magazin de unde cei închişi îşi pot cumpăra una alta, inclusiv apă, la prețuri astronomice, arată Terheș, precizând că România are în acest moment peste 28.000 de oameni închişi în puşcării, forţaţi de situaţie şi de regulamente să cumpere numai de la aceste magazine. Preotul a lansat și două întrebări:



„Intrebare1: Voi vă daţi seama cam care e marja de profit a acestor magazine care vând la un grup de clienţi captivi produse de 3-4 ori mai mari decât pe piaţa liberă?

Intrebare 2: A cui credeţi că sunt firmele care au monopol să vândă în închisorile din România?”.