Vin ani grei” pentru Europa, a prezis pe 4 noiembrie președintele Germaniei, spunând că invazia Rusiei în Ucraina a „cufundat” continentul „într-o nesiguranță pe care credeam că am depășit-o: o perioadă marcată de război, violență și fuga, de preocupările legate de extinderea războiul într-un incendiu în Europa”.

Peste un milion de refugiați ucraineni au fugit în Germania, unde cetățenii se confruntă cu o „posibilă penurie de energie în această iarnă, după tăierea aprovizionării cu gaze rusești”, a informat Reuters. Președintele Frank-Walter Steinmeier a făcut remarcile de mai sus în discursul său anual privind „Starea uniunii”, care a venit la doar câteva zile după ce a vizitat Kievul pentru prima dată de când Rusia a invadat-o acum nouă luni. Germaniei i s-a cerut să se rupă de gazul rusesc. Ce însemnă acest lucru? Dezindustrializarea! Aceasta înseamnă sfârșitul preeminenței economice a Germaniei.

Cheia creșterii PIB-ului în Germania, ca și în alte țări, este costul consumului de energie pe lucrător. Secretarul de Stat american Anthony Blinken a declarat că Germania ar trebui să înlocuiască gazul rusesc care sosește prin conductele ”low-cost”, cu gazul lichefiat american la prețuri care sunt clar mai mari ca cele rusești.

Pentru a importa acest gaz, Germania va trebui să cheltuiască rapid mai mult de 5 miliarde de dolari pentru a construi capacitatea portuară necesară pentru a procesa LNG (gazul natural lichefiat). Efectul direct și sigur va fi acela de a face industria germană necompetitivă. Falimentele se vor multiplica, ocuparea forței de muncă va scădea, iar liderii germani vor impune țării o depresie economică cronică și implicit scăderea nivelului de trai. Aceasta este explicația a ceea ce președintele german a spus. Deutsche Welle a concluzionat asupra discursului președintelui cu o frază a lui Frank-Walter Steinmeier: „Această criză cere să învățăm să fim din nou modești”. Da o frază valabilă pentru noi toți!

Scholz și Xi înfruntă Europa

Într-un articol pentru Politico, Scholz a scris că „China de astăzi nu este aceeași cu China de acum cinci sau 10 ani” și „pe măsură ce China se schimbă, trebuie să se schimbe și modul în care ne relaționăm cu China”. Reuters a citat surse nenumite ale guvernului francez și german spunând că Macron i-a sugerat lui Scholz să meargă împreună la Beijing pentru a trimite un semnal de unitate a UE și pentru a contracara ceea ce ei văd ca încercări chineze de a juca diferit cu fiecare membru al Uniunii. Dar cancelarul german a refuzat propunerea lui Macron. Decizia lui Scholz de a continua cu această călătorie „demonstrează concentrarea sa îngustă asupra intereselor germane de afaceri pe termen scurt, care a avut prioritate asupra oricărei considerații privind unitatea UE”, a declarat Mathieu Duchatel, directorul Programului Asia la Institut Montaigne din Paris, pentru DW.

Drept urmare Cancelarul Scholz s-a repezit pentru 2 ore de discuții și un dineu în China, la Zhongnanhai[1], singura piață mare de desfacere pentru producția germană după închiderea pieței Federației Ruse. Potrivit rapoartelor mass-media, directori de afaceri din 12 companii germane au participat la vizita din China împreună cu Scholz, inclusiv din sectoarele auto, chimie, farmaceutice și alimentare.

[1] Zhongnanhai este o fostă grădină imperială din Orașul Imperial, Beijing, adiacent Orașului Interzis; servește drept sediu central pentru Partidul Comunist Chinez (PCC) și Consiliul de Stat (guvernul central) al Chinei.

Bloomberg a raportat că delegația de afaceri a inclus reprezentanți de la Adidas, Deutsche Bank, Siemens, producătorul de vaccinuri BioNTech, Volkswagen și BMW, giganții chimici BASF și Wacker Chemie și firmele farmaceutice Bayer și Merck. Aproximativ 6.000 de companii germane operează în China, concentrate în principal în sectoarele chimice, electrice și de transport. Siemens este văzută ca un pionier în cooperarea dintre cele două piețe de când a semnat un acord cu China în 1985.

Acum are peste 30.000 de angajați și peste 40 de companii care operează în țară, cu peste 6.000 de furnizori. BMW a deschis o nouă fabrică în Shenyang în iunie, cheltuind 15 miliarde de yuani (2 miliarde de dolari), devenind cea mai mare investiție unică a companiei pe piața chineză. De asemenea, BMW va muta linia de producție pentru modelele sale Mini electrice din Regatul Unit în China anul viitor, după mai bine de 60 de ani de producție la uzina sa din Oxford.

Companiile chineze se extind pe piața germană. SIXT, cea mai mare companie de închirieri auto din Germania, a semnat un acord cu compania chineză BYD pentru a cumpăra cel puțin 100.000 de mașini electrice pentru piața europeană. Guvernul german, în ciuda diverselor avertismente de securitate, a aprobat vânzarea unui pachet de 24,9% din cel mai aglomerat terminal portuar din Hamburg către compania de transport maritim de stat chineză COSCO.

Urmează să vedem navele militare chineze în Marea Baltică la exerciții cu cele ale Federației Ruse! Să nu uitam faptul că Germania este țara europeană cu cele mai mari transferuri de tehnologie către China. Până la sfârșitul lunii septembrie 2019, China importase 25.166 de brevete de tehnologie din Germania, cu o valoare a contractelor de 86,27 miliarde de dolari, potrivit ambasadei chineze în Germania. Companiile germane au înființat centre de cercetare și dezvoltare în China.

Siemens are 20 de centre de cercetare și dezvoltare, inclusiv sediul său global de cercetare în robotică. Mercedes-Benz a deschis anul trecut Centrul R&D Daimler China Technology de 1,1 miliarde de yuani la Beijing. În iunie, Kahl din Germania, cel mai mare producător de echipamente de curățenie din lume, a investit 100 de milioane de yuani pentru a înființa un centru global de cercetare și dezvoltare în Suzhou, China. Două luni mai târziu, Grupul Hisense din China și Camera Leica din Germania au anunțat un acord pentru a dezvolta împreună o nouă tehnologie laser TV. Ce să mai demonstrăm?

Deja Europa se divizează cu privire la relația cu China. Prim-ministrul leton Krisjanis Kariņs a spus că „China este cel mai bine tratată când suntem 27 de parteneri, nu când suntem unul și unul”, în referire la unitatea între statele membre ale Uniunii.

**Zhongnanhai găzduiește biroul secretarului general al PCC (lider suprem) și biroul premierului chinez. Termenul Zhongnanhai este strâns legat de guvernul central și de înalți oficiali ai PCC. Este adesea folosit ca metonimie pentru conducerea chineză în general (în același sens în care termenii „Casa Albă” se referă la ramurile executive din SUA, „Raisina Hill” pentru guvernul indian, „Downing Street” pentru guvernul britanic și „Kremlinul” folosit de guvernul rus)-Wikipedia

Singura țară din Uniunea Europeană care a sprijinit în mod deschis vizita lui Pelosi în Taiwan a fost Lituania. Printr-un mesaj pe Twitter, ministrul său de externe, Gabrielius Landsbergis, a declarat că „președintele Pelosi a deschis ușa către Taiwan mult mai larg și sunt sigur că alți apărători ai libertății și democrației vor trece foarte curând”.

Taiwan, cel mai mare furnizor de semiconductori din lume, va investi peste 10 milioane de euro (9,98 milioane de dolari) în producția de chipuri în Lituania, a declarat șeful reprezentanței taiwaneze din Vilnius. Institutul de Tehnologie și Cercetare Industrială din Taiwan va coopera cu producătorul de electronice din Lituania Teltonika pentru a construi capacități de producție a semiconductoarelor.

Lituania a permis de facto Taiwanului să deschidă o ambasadă în țara sa în noiembrie anul trecut, înfuriind China, care vede insula guvernată democratic ca pe propriul teritoriu. Ulterior, Beijingul a retrogradat relațiile diplomatice cu Lituania, a redus comerțul și a făcut presiuni pe companiile multinaționale să rupă legăturile cu națiunea de 2,8 milioane de oameni. Uniunea Europeană a lansat o provocare Organizației Mondiale a Comerțului cu privire la restricțiile comerciale, susținută de Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Canada și Taiwan.

Taiwanul a oferit Lituaniei mai multe runde de asistență de când disputa comercială a izbucnit la sfârșitul anului 2021. La începutul acestui an, o companie de stat din Taiwan a achiziționat aproximativ 20.000 de sticle de rom lituanian, care au fost blocate de a fi importate în China. Încărcătura era „în derivă pe mare” după ce i s-a refuzat vămuirea în China. Taiwan Tobacco & Liquor Corporation (TTL) a declarat la acea vreme: „Lituania ne sprijină și noi sprijinim Lituania. TTL cere să toastăm pentru asta.”

În schimb începând cu 2021, China a fost cel mai mare partener comercial al Germaniei, realizând comerț de peste 246 de miliarde de dolari. Companii precum Volkswagen sunt, de asemenea, foarte dependente de China, vânzările către această țară constituind a doua piață ca mărime față de Europa de Vest. Nu este surprinzător că Asociația Germană de Automobile este destul de mulțumită de vizita lui Scholz. Acest tip de dependență de numerarul chinezesc este la fel de (dacă nu mai) puternică ca dependența de gazul rusesc. Scholz nu spune nimic revoluționar în această vizită la Beijing.

El scrie că Germania și China „nu vor evita problemele dificile în discuțiile între ele”. Acesta este răspunsul european modern clasic, toate cuvintele și nicio acțiune. Este ușor să porți discuții sincere, este greu să iei acțiuni concrete, cum ar fi punerea în aplicare a sancțiunilor. Germania nici măcar nu a făcut pasul simplu și simbolic de a declara că persecuția în masă a uigurilor din Xinjiang este un genocid, ceea ce multe alte țări au făcut-o deja.

Munster redivivus!

Diplomați de top din marile democrații industrializate ale lumii au convenit la 04 noiembrie să combine eforturile pentru a ajuta Ucraina să-și repare și să-și apere infrastructura energetică și de apă, care a fost atacată fără încetare de rachete de croazieră rusești și dronele „kamikaze”-Shahed-136. Planul a fost cimentat în a doua zi a întâlnirilor Grupului celor Șapte, în acest oraș istoric german, Munster.

Importanța simbolică a locului de întâlnire - același loc în care a fost semnat Tratatul de la Westfalia care punea capăt Războiului de 30 de ani - a fost subliniată de unii dintre diplomații prezenți care au spus că invazia Rusiei a provocat ordinea mondială la a cărei stabilitatea au  contribuit acele acorduri vechi de secole. ”Este clar că China... devine mult mai asertivă, mult mai mult pe un curs de sine stătător”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe al Uniunii Europene, reporterilor la G-7. „Dar pentru moment, multe state membre au o relație economică puternică cu China și nu cred că putem pune China și Rusia la același nivel”.

Herson punctul de cotitură în criza ucraineană!

Herson un oraș situat pe râul Nipru. Este un punct strategic important la intrarea în Marea Neagră și găzduiește unul din cele mai mari porturi ucrainene unde sunt șantiere navale și un centru economic important. Herson este poarta de intrare spre Crimeea. Canalul Crimeei de Nord, principalul sistem de livrare a apei pentru peninsula Crimeea anexată la Rusia, trece și el prin Herson.

Din aceste cauze a fost primul oraș atacat de ruși și cucerit. Terenul din jurul orașului – stepă plată, cu linii subțiri de copaci și acoperire mică, străbătut de canale de irigare care pot fi folosite ca tranșee – îi favorizează pe militarii ruși- în condițiile ofensivei ucrainenilor. Conflictul se înclină din nou spre impas, în timp ce ploile de toamnă se ”îngrămădesc” pe câmpul de luptă. New York Times citează conflicte de-a lungul a două secole.

„Ambele armate se confruntă acum cu provocările prezentate de nămolul gros de argilă care a împiedicat armata lui Napoleon în 1812, a încetinit înaintarea lui Hitler pe frontul de est în 1941 și a făcut ravagii în planurile Rusiei pentru un avans fulger în Ucraina în primăvara acestui an” scrie Marc Santora de la Times. În ultimele șase săptămâni a existat o mișcare clară a forțele terestre ruse la tranziția către o poziție defensivă pe termen lung în majoritatea zonelor liniei frontului din Ucraina Forțele de invadare ale Rusiei se pregătesc pentru o luptă dură, de poziții, care urmează în mai multe locații de-a lungul sudului ocupat al Ucrainei.

Și aceste operațiuni includ și orașul Mariupol, au declarat pe 8 noiembrie serviciile de informații militare britanice. Zeci de obstacole antitanc piramidale din beton numite „dinți de dragon” sunt produse la două fabrici diferite din apropierea orașului-port strategic Mariupol, care „face parte din „podul de uscat” al Federației, de la Rusia la Crimeea, o linie logistică cheie de comunicare", subliniază britanicii. Aceste baricade pentru tancuri au fost, de asemenea, ridicate în regiunile ocupate Zaporoje și Herson, care îmbrățișează, de asemenea, căi navigabile strategice precum râul Nipru.

Acele forțe de ocupație par să depună un „efort semnificativ pentru a pregăti apărarea în profunzime în spatele liniei lor actuale de front, care ar putea preveni orice progres rapid ucrainean în cazul unor descoperiri” declară englezii. Se pare ca ruși organizează o luptă de gherilă urbană în sudul orașului Herson. Războiul ucrainian este unul extrem de dur. ”Peste 500 de condamnați ruși au fost uciși în Ucraina în doar două luni”, potrivit The Insider, un post de știri independent care se concentrează asupra Rusiei și care a raportat cifrele  pe 4 noiembrie după ce au luat „contact cu unele dintre rudele celor enumerați ca fiind uciși în acțiune”.

Dacă ucraineni câștigă Herson deschid cale spre Crimeea! Războiul din Ucraina a devenit unul al dronelor. Să nu uitam că ultimul transport de 1000 de drone Phoenix Ghost, aceea muniție rătăcitoarea, zboară în cerc în teatrul operațional și își caută singură ținta. Drona poate zăbovi într-o zonă timp de până la șase ore și poate efectua supraveghere acesteia. Bazarul de arme din acest război continuă să se îmbogățească cu noi arme antiaeriene occidentale NASAMS/SUA și Aspide/Italia care vor combate dronele și probabil rachete cu rază medie de acțiune le iranienilor. Câte rachete balistice Fateh-110 și Zolfaghar va cumpăra generalul KGB Nikolai Patrușev, aflat zilele acestea la Teheran