Denis Cenusa / sursa foto: Twitter
Din cuprinsul articolului
Aproape imediat după validarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituțională, a devenit cunoscut numele viitorului prim-ministru moldovean. Înainte de întrunirea noii legislaturi, deja în câteva zile, exponenții Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au anunțat numele persoanei care, cel mai probabil, va forma noul guvern al Republicii Moldova. Este vorba de Alexandru Munteanu, economist și om de afaceri moldovean cu aproximativ 20 de ani de experiență în sectorul investițional din Ucraina.
Viitorul guvern de la Chișinău: premier previzibil sau „rebel”?
Practic necunoscut publicului moldovenesc, Munteanu a devenit principalul candidat pentru funcția de prim-ministru, care a fost respinsă de către Dorin Recean și alte persoane apropiate sau simpatizante PAS.
Articolul 98 din Constituția Republicii Moldova prevede că președintele țării trebuie să consulte toate fracțiunile parlamentare înainte de a depune o candidatură pentru funcția de prim-ministru. Munteanu a recunoscut personal că propunerea de a conduce viitorul guvern de la Chișinău a venit direct de la președintele Maia Sandu. Astfel, Munteanu a primit oferta politică cu mult înainte ca partidele politice ajunse în parlament să fie consultate de președinte. Numirea lui Munteanu nu era cunoscută nici măcar în cadrul PAS, cu excepția celor care formează biroul partidului. Probabil, intenția PAS și a Maiei Sandu era ca numirea să se facă cât mai repede posibil pentru a limita probabilitatea manifestării anumitor provocări interne sau externe (campanii de dezinformare etc.) la adresa lui Munteanu.
Candidatul-ideal în circumstanțe ostile
Confruntat cu o situație macroeconomică negativă, cu exporturi în ușoară scădere și o creștere economică sub 1%, Munteanu este văzut ca un salvator pentru PAS, apoi în calitate de salvator al țării. A lucrat în instituții financiare internaționale (Banca Mondială) și a fost activ în domeniul atragerii investițiilor (4i Capital Partners, WNISEF, Dragon Capital, printre cele făcute publice). Judecând după profilul lui Munteanu, pe care exponenții PAS au încercat să-l sublinieze în mass-media, s-ar înțelege că atragerea investițiilor face parte din soluțiile primare pentru relansarea creșterii economice.
Cu toate acestea, „motoarele” economiei care necesită atenție urgentă constau în costurile de producție (prețul resurselor energetice, accesul la materii prime locale pentru favorizarea exporturilor tradiționale etc.). La aceasta se adaugă stoparea tendințelor de emigrare, pentru a evita erodarea continuă a bazei de impozitare și importul de forță de muncă din Asia și alte colțuri geografice. O altă zonă problematică este reducerea costurilor pentru aparatul administrativ, care a crescut până la 16 mistere. Cu alte cuvinte, Munteanu va avea o misiune complicată de a scoate țara din impasul economic, creând capacități de absorbție a investițiilor străine, dar mai ales asistența financiară de 1,9 miliarde de lei din partea UE.
PAS are doar 53 de deputați
Deși a câștigat alegerile și deține majoritatea, PAS are doar 53 de deputați. Alți doi deputați – afiliați partidului de opoziție pro-UE, „Platforma DA” – care au intrat în parlament pe lista PAS au promis să colaboreze (eventual) cu PAS. Având în vedere că peste 10 deputați PAS nu sunt membri de partid și au propriile agende, disciplina de vot va fi diferită față de cea din legislatura precedentă. Dacă PAS nu va reuși să obțină minimumul de 51 de voturi pentru a-l ajuta pe Munteanu să guverneze în liniște, atunci forțele opoziției, deși eterogene, se vor putea mobiliza pentru a iniția moțiuni de cenzură împotriva guvernului Munteanu.
Este practic sigur că guvernul Munteanu va primi sprijin din partea majorității PAS, dar riscă să nu își atingă obiectivele dacă nu are libertatea necesară în actul de guvernare (formarea echipei, priorități de guvernare, ne-/de-politizarea politicilor etc.). Munteanu a sugerat că s-ar putea retrage dacă va reuși să își atingă obiectivele. Același lucru este valabil și dacă el va întâmpina obstacole politice care l-ar putea motiva să demisioneze în timp record.
Scenariul 1. „Guvern tehnocrat”. Guvernul lui Munteanu este susținut de PAS și de anumite forțe de opoziție, care pot fi stabile și eficiente. Pentru ca această situație să se materializeze, Munteanu va avea nevoie de o echipă care să nu fie formată din principii politice și loialitate față de PAS, ci pe cele de meritocrație/profesionalism. Un astfel de scenariu este puțin probabil, deoarece PAS dorește să își asume actul de guvernare, iar pentru aceasta are nevoie de exponenții săi în guvern.
Scenariul 2. Un guvern condus de Munteanu, care urmează agenda PAS pentru a rămâne în funcție. O condiție prealabilă pentru ca Munteanu să aibă sprijinul parlamentar necesar este ca acesta să respecte cu strictețe sugestiile venite de la PAS, respectiv Maia Sandu. Dacă Munteanu se opune, atunci fie va demisiona de bunăvoie, fie va fi demis cu ajutorul forțelor de opoziție. Cazul fostei procuroare anticorupție Veronica Drăgalin poate servi drept avertisment pentru Munteanu. Invitată din SUA să gestioneze politicile anticorupție, Drăgalin a plecat după ce s-a confruntat cu presiuni politice din interiorul PAS, deoarece se opunea imixtiunii politice în sistemul judiciar. În acest sens, Munteanu va putea îndeplini mandatul timp de patru ani doar dacă se aliniază pe deplin agendei PAS.
Scenariul 3. „Prim-ministrul rebel”. Chiar dacă PAS îl instalează în funcție, Munteanu ar putea fi un jucător prea independent. Prin urmare, ar putea aplica strategii mixte de cooperare, atât cu deputații PAS, cât și cu forțele de opoziție, pentru a-și implementa programul electoral (pentru a-și păstra intactă reputația).
Într-un astfel de scenariu, Munteanu ar putea copia parțial comportamentul lui Drăgălin, dar ar putea fi tolerat de PAS, deoarece nu există o soluție mai bună ("răul mai mic"). Criza de resurse umane prin care trece PAS îi limitează acțiunile. Pentru a evita o criză economică urmată de alegeri anticipate, PAS ar putea accepta ca Munteanu să decidă independent politicile necesare, căutând sprijin politic în toate fracțiunile parlamentare, nu doar în cadrul PAS. Un asemenea scenariu presupune volatilitate și moțiuni de cenzură cu rezultat negativ pentru PAS.
