Doi miniștri din Guvernul liberal nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la majorarea pensiilor cu 8%. Violeta Alexandru, ministrul Muncii, a declarat că încă nu se știe dacă această majorare va putea fi aplicată.

Declarațiile ministrului Muncii au fost făcute în contextul în care Florin Cîțu, propunerea PNL, USR, UDMR pentru funcția de premier, a declarat că majorarea va fi aplicată începând cu luna ianuarie.

„Programul PNL este clar, sunt prevazute creşteri aşa încât să acopere rata inflaţiei. Aceste creşteri vor fi făcute pentru că ne-am angajat prin programul de guvernare şi prin toate declaraţiile publice. Decizii efective pe acest subiect, când anume va fi aceasta creştere, vor fi luate de echipa guvernamentală spre finalul anului, în câteva zile, când se va face o evaluare a ceea ceea ce înseamnă resurse bugetare, pentru că tot ce se discutăm se bazează pe situaţia încasărilor la buget (…) Şi depinde de discuţiile avute în coaliţia de guvernare”, a spus Alexandru.

Ce se întâmplă cu majorarea pensiilor

În urmă cu trei săptămâni, Judecătorii de la CCR au dezbătut textul Ordonanţei de Urgenţă privind rectificarea bugetară, care a fost modificat de Parlament pentru o majorare a pensiilor cu 40%, în locul celor 14% acordate de Executiv.

Judecătorii au amânat decizia pentru data de 13 ianuarie, invocând nevoia de lămuriri suplimentare.

În motivarea demersului său din luna octombrie la CCR, Executivul a reiterat argumentele potrivit cărora „Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice”.

Ce scria Guvernul în sesizare

„Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie, respectiv 1.442 de lei, s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei, aşa cum a modificat legiuitorul, împreună cu majorarea salariilor profesorilor ar presupune un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB, şi de 34,3 miliarde de lei în anul 2021, reprezentând 3,05 % din PIB. Însă execuţia bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB.

În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave, în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini”, mai spunea Executivul, în susţinerea acţiunii sale la CCR.