Până de curând se ştia că cimpanzeii sunt cei mai apropiaţi nouă din punct de vedere genetic. Asta până când o echipă internaţională de cercetători a secvenţiat genomul unui Bonobo

Bonobo, a cărui denumire ştiinţifică este Pan paniscus, a fost denumit anterior cimpanzeu pitic şi mai rar, cimpanzeu zvelt, este o maimuţă mare şi este una dintre două specii care alcătuiesc genul Pan, împreună cu cimpanzeul comun, Pan troglodytes. Deşi numele de cimpanzeu este uneori folosit pentru a desemna ambele specii împreună, aceasta este de obicei folosit pentru a-l desemna pe cimpanzeul obişnuit, în timp ce cimpanzeul paniscus este, de obicei menţionat ca bonobo. Se distinge prin picioarele relativ lungi, buzele roşii, faţa închisă la culoare şi coada în formă de smoc la maturitate, părul lung cu cărare de pe capul său. Bonobo se găseşte într-o zonă 500,000 km² din bazinul fluviului Congo, în Republica Democrată Congo, Africa Centrală. Specia este omnivoră şi populează pădurile, inclusiv pădurile mlăştinoase sezonier inundate.

Are standarde înalte în activitatea sexuală

Bonobo este cunoscută în special pentru standardele sale ridicate în privinţa comportamentului sexual. Activităţile sexuale îşi fac apariţia în situaţiile de conciliere a conflictelor, în exprimarea afecţiunii, ca expresie recunoscută a statutul social, ca rezolvare a stărilor de excitaţie şi în scopul reducerii stresului.

El se manifestă în aproape toate combinaţiile dintre parteneri şi printr-o varietate de poziţii. Acesta este un factor determinant pentru explicarea nivelurilor scăzute de agresiune observate la bonobo în comparaţie cu cimpanzeul obişnuit şi cu alte maimuţe. Bonobo sunt percepute ca fiind matriarhale: femeile tind să domine în mod colectiv bărbaţii şi fac alianţe pentru a-şi folosi sexualitatea în controlul masculilor. Locul Un mascul în ierarhia socială este deseori determinat de rangul mamei sale.

Se estimează că trăiesc circa 50.000 de exemplare

Împreună cu cimpanzeul obişnuit, bonobo este cel mai apropiată specie extantă de om. Deoarece niciuna dintre cele două specii ale genului pan nu este bună înotătoare, este posibil ca formarea râului Congo cu circa 1,5-2 milioane de ani în urmă să fi dus la speciaţia bonoboului. Ei trăiesc în sudul fluviului şi astfel au fost separaţi de strămoşii lor, cimpanzeii obişnuiţi, care locuiesc pe malul nordic. Nu există date concrete privind numărul populaţiei de bonobo, dar se estimează a fi între 29.500 şi 50.000 de indivizi. Specia este listată ca fiind pe cale de dispariţie pe Lista roşie a IUCN şi este ameninţată prin distrugerea habitatului şi prin creşterea populaţiei umane, iar braconajul în scopuri comerciale este cea mai importantă ameninţare. În mod uzual în captivitate trăieşte 40 de ani, dar durata sa de viata în sălbăticie nu este cunoscută.

Femelele au sâni proeminenţi

Bonobo este considerat uneori a fi mai zvelt decât cimpanzeul obişnuit, iar femelele sunt ceva mai scunde decât masculii. Capul lor este mai mic decât cel al cimpanzeului obişnuit cu arcada sprâncenelor mai puţin proeminentă. Au o faţă neagră cu buze roz, urechile mici, nările largi şi părul de pe cap lung.

Femelele au sânii ceva mai proeminenţi în contrast cu sânii aproape plaţi ai altor maimuţe, deşi nu atât de mari ca şi cei ai oamenilor. Bonobo are de asemenea partea superioară a corpului zveltă cu umerii înguşti, gâtul subţire iar picioarele sunt lungi în comparaţie cu cimpanzeul obişnuit.

Când vor, sunt bibede, ca oamenii

Bonobo sunt atât terestre şi arboricole. Locomoţia terestră este caracterizat de mersul patruped. Mersul biped a fost înregistrat în mai puţin de 1% din locomoţia terestră din sălbăticie, în timp ce în captivitate există o mare diversitate. Mersul biped în captivitate, ca un procent din locomoţia patrupedă, a fost înregistrat între 3,9% până aproape de 19%, atunci când produsele alimentare sunt din abundenţă.

Aceste caracteristici fizice şi postura verticală dau bonoboului un aspect mai asemănător cu cel al oamenilor decât cel al cimpanzeului obişnuit. Bonobo are de asemenea caracteristici faciale extrem de individualizate asemenea oamenilor astfel încât un individ bonobo poate să arate în mod semnificativ diferit de la un altul, o caracteristică adaptată pentru recunoaşterea facială în interacţiunea socială.

Maimuţele Bonobo sunt altruiste şi empatice

Acest primat este în principal frugivor, trăind cu fructe şi consumă suplimente cu frunze şi carne de la vertebratele mici, cum ar fi veveriţele zburătoare precum şi nevertebrate.Primatologul Frans de Waal susţine că bonobo sunt capabile de altruism, compasiune, empatie, bunătate, răbdare şi sensibilitate.