Veniturile românilor nu mai țin pasul cu creșterile de prețuri

Datorii Sursa foto: EVZ

Veniturile medii lunare pe gospodărie au ajuns la 9.502 lei în trimestrul II din 2025, potrivit datelor INS. În mediul urban, acestea sunt cu 40% mai mari decât în rural. Totuși, cheltuielile populației continuă să consume peste 84% din venituri.

Veniturile gospodăriilor au crescur mai puțin decât inflația

Românii au înregistrat o creștere a veniturilor medii în cel de-al doilea trimestru din 2025, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

În termeni nominali, venitul total mediu lunar a fost de 9.502 lei pe gospodărie, echivalentul a 3.824 lei pe persoană.

Comparativ cu trimestrul I din 2025, creșterea a fost de 3,9%, atât pe gospodărie, cât și pe persoană. În raport cu aceeași perioadă din 2024, veniturile gospodăriilor sunt mai mari cu 15,7%, iar cele pe persoană cu 16,8%.

Salariile,  principalul motor al creșterii

Cea mai mare parte a veniturilor gospodăriilor continuă să provină din salarii și alte drepturi salariale, care au reprezentat 69,1% din total, în creștere cu 0,7 puncte procentuale față de primul trimestru.

În cifre absolute, veniturile din salarii s-au ridicat la 6.564 lei lunar pe gospodărie, potrivit INS.

Veniturile bănești totale au fost în medie de 8.928 lei pe gospodărie (3.593 lei pe persoană), în timp ce veniturile în natură au ajuns la 574 lei lunar pe gospodărie (231 lei pe persoană).

De asemenea, veniturile din prestații sociale — pensii, indemnizații, alocații sau ajutoare — au avut o contribuție semnificativă, de 1.844 lei lunar pe gospodărie, adică 19,4% din total.

Diferențe majore între oraș și sat

Diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân accentuate.

Potrivit INS, o gospodărie din mediul urban a avut un venit total mediu lunar de 11.091 lei, cu 40% mai mare decât în mediul rural.

La nivel individual, diferența este chiar mai mare: un locuitor din oraș a avut 4.572 lei pe lună, de 1,5 ori mai mult decât unul din mediul rural.

Structura veniturilor evidențiază și ea decalajele. În mediul urban, salariile și drepturile salariale reprezintă 75,2% din total, cu 15,7 puncte procentuale peste nivelul din mediul rural.

În schimb, în mediul rural, prestațiile sociale au o pondere de 22,4%, cu aproape 5 puncte procentuale peste media urbană.

Cheltuielile gospodăriilor au crescut în același ritm cu veniturile

Românii continuă să cheltuiască cea mai mare parte a veniturilor. În trimestrul II 2025, cheltuielile totale medii lunare au fost de 8.042 lei pe gospodărie (3.237 lei pe persoană), reprezentând 84,6% din veniturile totale.

Comparativ cu trimestrul anterior, cheltuielile au crescut cu 376 lei pe gospodărie, iar față de aceeași perioadă din 2024 cu 16,2%.

Cheltuielile bănești au fost în medie de 7.580 lei pe gospodărie (3.051 lei pe persoană), în creștere cu 5,3% față de primul trimestru.

În schimb, consumul din resurse proprii – adică produsele agroalimentare și nealimentare obținute direct în gospodărie – s-a redus ușor, cu 1%, până la 463 lei lunar pe gospodărie (186 lei pe persoană).

Cum își împart românii bugetul lunar

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată consumului curent. În medie, o gospodărie a alocat 4.779 lei lunar (aproximativ 59,4% din total) pentru cumpărături, utilități și alte nevoi zilnice.

Pe locul al doilea se situează transferurile către stat, respectiv impozitele, contribuțiile și taxele obligatorii, care au însumat 2.734 lei lunar pe gospodărie, adică 34% din totalul cheltuielilor.

Cheltuielile legate de producția gospodăriei — precum cele pentru furaje sau semințe — au fost de 185 lei lunar pe gospodărie, adică doar 2,3% din total.

Urbanul, peste media națională la cheltuieli și taxe

Diferențele dintre urban și rural se reflectă și în structura cheltuielilor.

În mediul urban, cheltuielile totale medii lunare pe gospodărie au fost de 9.383 lei, cu 40% mai mari decât cele din mediul rural. Astfel, o persoană din oraș a cheltuit, în medie, 3.868 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât un locuitor de la sat.

În ceea ce privește structura, impozitele și contribuțiile au o pondere mai mare în orașe – 37,1% din total, cu 8,1 puncte procentuale peste mediul rural.

La sate, însă, consumul din resurse proprii are o pondere de 10,6%, de 3,9 ori mai mare decât în urban, semn că agricultura de subzistență rămâne importantă pentru echilibrul financiar al gospodăriilor rurale.

Venituri mai mari, dar vulnerabilitate constantă

Chiar dacă veniturile cresc într-un ritm constant, ponderea cheltuielilor rămâne ridicată, la peste 84% din total, ceea ce indică o capacitate redusă de economisire.

INS arată că, în continuare, cea mai mare parte a bugetului se consumă pe nevoi curente — alimentație, energie, transport și locuință — în timp ce economiile voluntare sau investițiile personale rămân marginale.

Pentru o mare parte dintre gospodării, în special cele din mediul rural, autoconsumul și sprijinul social sunt încă factori esențiali de supraviețuire.

Datele în cifre. Sinteză INS pentru trimestrul II 2025

• Venitul total mediu lunar pe gospodărie: 9.502 lei (+3,9% față de T1 2025)

• Venitul pe persoană: 3.824 lei (+3,9%)

• Venituri din salarii: 69,1% din total

• Venituri din prestații sociale: 19,4%

• Cheltuieli medii lunare: 8.042 lei/gospodărie, reprezentând 84,6% din venituri

• Cheltuieli pentru consum: 59,4% din total

• Cheltuieli pentru taxe și contribuții: 34% din total

• Diferență urban-rural la venituri: +40%

• Diferență urban-rural la cheltuieli: +40%