reclamagiu / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Conflictele dintre vecini pot porni de la zgomot, locurile de parcare sau folosirea spațiilor comune și pot ajunge rapid la reclamații și discuții tensionate, însă există soluții pentru gestionarea lor fără escaladarea situației, potrivit legislației.
Într-un bloc, regulile de conviețuire se aplică tuturor locatarilor, iar pentru problemele care afectează mai multe apartamente există și rolul asociației de proprietari.
Un vecin care bate frecvent la ușă pentru a reproșa zgomotul, mirosurile, animalele de companie, musafirii sau alte aspecte ale vieții de zi cu zi nu înseamnă automat că are dreptate.
În același timp, nici orice reclamație nu trebuie ignorată. Primul pas este identificarea concretă a problemei și separarea unei neplăceri personale de o situație care încalcă efectiv regulile blocului sau legislația.
Când o reclamație a vecinului este justificată
În cazul zgomotului, legislația română stabilește explicit perioade în care liniștea locatarilor trebuie protejată. Legea nr. 61/1991 sancționează tulburarea liniștii locatarilor între 22:00 și 8:00, precum și între 13:00 și 14:00, atunci când sunt produse zgomote, larmă sau este folosită aparatură ori instrumente muzicale la intensitate mare.
Există însă și o obligație mai generală: tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin zgomote, strigăte sau larmă este prevăzută de aceeași lege, astfel că respectarea intervalelor de liniște nu înseamnă că orice zgomot este permis în restul zilei.
Într-o asemenea situație, o discuție calmă poate rezolva problema înainte de a deveni un conflict între familii.
Ce faci când vecinul reclamă orice
Dacă reclamațiile sunt repetate, primul pas este să ceri detalii concrete. În locul unei discuții de tipul „vă deranjează tot ce fac”, poate fi mai util să întrebi exact ce s-a auzit, la ce oră și cât timp a durat.
Este importantă și diferența dintre un incident izolat și o situație repetitivă. Un zgomot accidental, produs în timpul zilei, nu trebuie tratat în același mod ca muzica la volum ridicat în timpul nopții.
Dacă vecinul continuă să vină la ușă pentru probleme minore, discuțiile pot fi mutate într-un cadru mai formal. Comunicarea prin asociația de proprietari poate reduce confruntările directe și permite clarificarea regulilor aplicabile tuturor.
Ce rol are asociația de proprietari
Legea nr. 196/2018 prevede mecanisme prin care proprietarii pot sesiza președintele sau comitetul executiv al asociației atunci când un proprietar împiedică folosirea normală a condominiului ori creează prejudicii celorlalți proprietari. În astfel de situații, sesizarea poate fi făcută în scris.
Hol hloc. Sursa foto: AI
Acest mecanism este util mai ales când disputa nu mai este una punctuală și implică spațiile comune, lucrări, comportamente repetate sau probleme care îi afectează și pe alți locatari.
În plus, dacă o persoană consideră că drepturile sale sunt afectate din cauza modului în care acționează conducerea asociației, legea permite sesizarea structurilor competente sau, în anumite condiții, a instanței.
Cum eviți ca disputa să escaladeze
Un principiu simplu este să nu răspunzi unei reclamații printr-o altă reclamație. Dacă vecinul spune că se aude zgomot, este mai eficient să verifici situația decât să îi amintești imediat că și el face gălăgie.
De asemenea, este util ca discuțiile importante să rămână factuale. Data, ora, natura problemei și eventualele sesizări scrise sunt mai relevante decât acuzațiile personale.
Pentru problemele recurente, proprietarii pot consulta regulamentul condominiului și hotărârile asociației. Astfel, discuția se poate concentra pe reguli comune, nu pe relația personală dintre doi vecini.
Dacă situația implică amenințări, agresivitate sau tulburarea gravă și repetată a ordinii și liniștii publice, problema depășește o simplă neînțelegere între vecini și poate necesita sesizarea autorităților competente.
Recomandările noastre
