Vama București, acuzată că a autorizat gruparea Murfatlar ca antrepozit fiscal, în ciuda datoriilor către stat. Update

Vamă. Sursă foto: Facebook

Autoritatea Vamală a aprobat, într-un interval foarte scurt și în afara programului obișnuit de lucru, autorizarea ca antrepozit fiscal a firmei Tutunul România, societate aflată sub controlul grupului Murfatlar. Decizia îi permite companiei să producă în afara țării și să vândă în România țigările Carpați și Snagov, deși firmele coordonate de tandemul Vasile Ciaușu – Cătălin Bucura au acumulat datorii de peste 700.000.000 de lei la bugetul de stat și se află într-o situație financiară gravă, potrivit newsonline.ro.

Vama București ar fi autorizat gruparea Murfatlar ca antrepozit fiscal

Potrivit informațiilor din mediul vamal, societatea care a primit autorizația este Tutunul România, cu sediul în Sectorul 1 din București. Sursa citată precizează că în spatele aprobării s-ar afla Elena Spătaru, șefa Vămii București, funcționar promovat de fostul președinte al Vămii, Bogdan Bălan.

„Elena Spătaru a semnat actele pentru autorizarea Tutunul România în ziua de vineri 30 ianuarie 2026, seara, după terminarea programului iar autorizația de antrepozit fiscal a fost implementată începând cu duminică 1 februarie. Așa mare a fost graba”, au explicat surse judiciare pentru sursa citată.

Autorizarea ca antrepozit fiscal înseamnă că firma poate readuce pe piață țigările Carpați și Snagov. Ultima companie care a comercializat aceste branduri, Retail Plus Services, a intrat în concordat preventiv, adică în etapa premergătoare insolvenței, cu datorii de 469.930.233 lei la bugetul de stat. Înaintea acesteia au mai existat și alte societăți din același circuit care au acumulat datorii foarte mari către stat.

Conexiunile din jurul grupului și al instituției

Textul indică faptul că grupul Murfatlar a reușit, după ce mai multe societăți au fost împinse în colaps fără plata accizelor către buget, să obțină o nouă autorizație printr-o altă firmă aflată sub același control. Potrivit acelorași informații, acest lucru ar fi fost posibil și pe fondul unor legături cultivate în interiorul Autorității Vamale.

Fratele Elenei Spătaru, Tudor Cionca, a lucrat timp de doi ani la Winedepot, una dintre firmele importante ale grupării Ciaușu – Bucura. În prezent, el este angajat chiar în cadrul Autorității Vamale. Printre vameșii considerați apropiați de tandemul Ciaușu – Bucura este menționat și Vasile Neagu, cunoscut ca Sică Mercedes. Surse din instituțiile statului afirmă că tandemul Ciaușu – Bucura este cunoscut pentru relațiile bune din interiorul Autorității Vamale.

Cine controlează Tutunul România

Tutunul România este deținută în proporție de 99,82% de Angelica Ciaușu, sora lui Vasile Ciaușu. Aceasta controlează și Selex Trading, societatea care deține brandurile Snagov și Carpați, dar și mărci de băuturi alcoolice, între care Unirea.

Potrivit unui raport de control ANAF din 2024, Tutunul România face parte dintr-un circuit de societăți prin care bugetul de stat a fost prejudiciat cu sute de milioane de euro. În mecanismul investigat de ANAF, această firmă avea rolul de distribuitor pentru țigările Snagov și Carpați, produse la acel moment de Retail Plus Services.

Retail Plus Services a ajuns să acumuleze, potrivit unor hotărâri judecătorești, o gaură de 469.930.233 lei la bugetul de stat. În prezent, societatea se află în concordat preventiv, ceea ce o plasează cu un pas înaintea falimentului, având în vedere nivelul obligațiilor fiscale neachitate.

ANAF a identificat datorii și în interiorul grupului

Controlul ANAF a arătat că multe dintre societățile care aveau datorii către Retail Plus Services făceau parte chiar din grupul de firme controlat de Vasile Ciaușu. Printre acestea se număra și Tutunul România, care avea de plătit către Retail aproape 120.000.000 de lei.

Concluzia prezentată în text este că Tutunul România ar fi funcționat ca un fel de depozitar al sumelor din grup, bani care ar fi trebuit să ajungă la Retail Plus Services și din care urmau să fie achitate obligațiile către bugetul de stat. Astfel, după prăbușirea financiară a Retail Plus Services, în prim-plan a fost adusă Tutunul România.

Tot în același context, newsonline.ro menționează că autoritățile statului investighează legăturile dintre alte două societăți afiliate grupului Murfatlar, Houseofbrain și Murfatlar Vinul România, deținută de doi spanioli, cu o televiziune de știri afiliată unei puternice grupări de interese economico-financiare.

O altă firmă a grupului, în incapacitate de plată

Înainte de Retail Plus Services, o altă societate a distribuit în principal mărcile de băuturi alcoolice controlate de grupul Murfatlar, respectiv Rotact Bev. Potrivit raportului de control ANAF, această firmă a fost lăsată cu datorii de aproape 267.000.000 de lei. Datele ANAF arată că Rotact Bev era controlată direct de Cătălin Bucura în calitate de împuternicit.

În paralel cu Retail Plus Services a funcționat și Fabrica de Țigarete, societate deținută, la rândul său, de Vivinco VNO SRL din București, o altă firmă din grupul Murfatlar. Conform datelor de pe portalul termene.ro, Fabrica de Țigarete înregistrează datorii la bugetul de stat de 87.217.89 de lei.

La începutul lunii februarie a acestui an, Administrația Sector 2 a Finanțelor Publice a Sectorului 2, prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, a deschis la Tribunalul București un proces prin care a cerut deschiderea procedurii insolvenței pentru societatea Fabrica de Țigarete, în raport cu nivelul datoriilor la bugetul de stat.

Tribunalul București urmează să se pronunțe asupra cererii de deschidere a procedurii insolvenței pe 18 mai.

Instanța a respins restructurarea datoriilor

În noiembrie 2025, Tribunalul București a respins încercarea Fabrica de Țigarete de a obține un acord de restructurare a datoriilor, care ar fi presupus, teoretic, plata acestora într-un interval de trei ani. Societatea a contestat decizia, iar cauza a ajuns la Curtea de Apel București, care a amânat pronunțarea pentru 17 martie.

În motivarea deciziei din noiembrie 2025, Tribunalul București a arătat că instanța chemată să analizeze deschiderea unei proceduri de acord de restructurare trebuie să verifice în concret situația financiară a debitorului, pentru a stabili dacă societatea se încadrează în ipoteza specifică unei astfel de proceduri sau într-o altă situație juridică. În acest context, judecătorul de la Tribunalul București arată că documentele analizate ”indică lipsa capacităţii actuale sau pe termen scurt de plată a datoriilor deja scadente de mai mult de 60 de zile, înregistrate în contabilitatea societăţii debitoare”

Tot în motivare se arată că: „În acest sens instanţa are în vedere totodată rulajul conturilor din clasa 5 din perioada ianuarie – septembrie 2025 şi situaţia încasărilor şi plăţilor, astfel cum aceasta rezultă din balanțele de verificare lunare și listele întocmite de debitor, situaţii ce atestă că, prin raportare la valoarea datoriilor, încasările sunt insuficiente (…)

Mecanismul acordului de restructurare poate fi activat în acele împrejurări care ameninţă grav şi real capacitatea viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă, fiind astfel o procedură la care se poate apela într-o fază timpurie a dificultăţii financiare, când debitorul încă își poate plăti datoriile pe măsură ce devin exigibile. Or, situaţia financiară a debitoarei este deja afectată de o perioadă de timp, astfel că nu se poate vorbi despre o afectare a capacităţii viitoare de achitare a datoriilor la scadenţă, ci de o capacitate prezentă, cât se poate de reală, care conturează o reală stare de insolvenţă”, se arată în motivarea deciziei Tribunalului București din noiembrie 2025.

Drept la replică

Redăm dreptul la replică transmis de Elena Spătaru, șefa Vămii București:

Subsemnata, Spătaru Elena, formulez prezentul drept la replică, în temeiul dispozițiilor legale privind protecția demnității, onoarei și reputației, ca urmare a articolului publicat la data de 17 martie 2026, intitulat „ Vama București, acuzată că a autorizat gruparea Murfatlar ca antrepozit fiscal, în ciuda datoriilor către stat”.

Articolul conține afirmații și insinuări de natură să afecteze grav reputația mea profesională, sugerând existența unor nereguli în procesul de autorizare la care se face referire.

În mod concret, aceste afirmații sunt neîntemeiate și contrazise de date și documente verificabile, după cum urmează:

1. Procedura de autorizare a fost realizată cu respectarea strictă a prevederilor legale aplicabile, în baza unei documentații complete și conforme.

2. Procesul de analiză și emitere a autorizației este integral documentat și verificabil, fiind desfășurat într-un cadru procedural clar, care exclude orice intervenție nelegală sau discreționară.

3. Procedura se desfășoară pe baza separării atribuțiilor, fiecare etapă fiind realizată de personal desemnat, în limitele competențelor stabilite prin reglementările legale și interne.

4. În calitate de director, nu dețin și nu exercit atribuții tehnice de operare în sistemele informatice care gestionează emiterea autorizațiilor, neavând posibilitatea de a interveni în fluxul operațional al acestora.

5. Afirmațiile privind caracterul „neobișnuit” sau „suspect” al emiterii autorizației sunt lipsite de fundament factual, legalitatea unui act administrativ fiind determinată exclusiv de respectarea condițiilor prevăzute de lege.

6. Asocierea subsemnatei cu presupuse „grupuri de interese” este speculativă, neprobată și de natură să inducă în eroare opinia publică.

7. Menționez că nu mi-a fost solicitat niciun punct de vedere anterior publicării articolului, contrar principiilor de echilibru și bună-credință în activitatea jurnalistică.

În temeiul celor de mai sus, solicit:

- publicarea integrală a prezentului drept la replică, în aceleași condiții de vizibilitate;

- rectificarea informațiilor inexacte și eliminarea afirmațiilor defăimătoare.