Principala lecție pe care românii au predat-o guvernanților, în ultimele zile, este că „victoria în alegeri nu acordă o putere absolută”, trage concluzia fostul ministru al Justiției Valeriu Stoica, care a semnat prima lege de grațiere după 1990. Într-un interviu exclusiv acordat Evenimentului zilei, avocatul vede în discursul demnitarilor care au spus că au dreptul să adopte orice lege o dovadă de „incultură, de ignorare a fundamentelor democrației constuționale, de cinism și de primitivism politic”

- Ileana Ilie Ungureanu: Da, pușcăriile sunt pline, dar, presupunând (prin absurd) că mâine toată lumea ar ieși din penitenciare, condițiile rămân aceleași. Cei eliberați se vor întoarce într-un an la pușcărie, pentru că în libertate nu există soluții pentru ei. E suficientă grațierea colectivă pentru a rezolva problemele din închisori?

- Valeriu Stoica: E nevoie de mai mult decât atât. Pentru că dacă nu ne gândim și la cauzele infracționalității, nu facem altceva decât să umplem periodic penitenciarele și să le golim eventual prin decrete de amnistie și grațiere. În primul rând, trebuie să vedem cum poate fi redusă infracționalitatea. Apoi, în funcție de diferitele categorii de infracțiuni, ar trebui regândit sistemul de sancțiuni penale. Nu se justifică întotdeauna să se aplice pedeapsa închisorii cu executare.

- S-au făcut tot felul de speculații apropo de modificările despre care se vorbește în spațiul public și care vizează Codul penal, Codul de procedură penală, precum și alte legi speciale.

- Valeriu Stoica:Da, se crede, cu mai mult sau mai puțin temei, că o asemenea reglementare este un obstacol pentru lupta împotriva corupției, că este menită să favorizeze anumite categorii de persoane și, mai ales, politicieni.

- Și nu este așa?

- Valeriu Stoica:Nu mă grăbesc să spun nici că este, nici că nu este așa. Natura umană este coruptibilă. Asta o știm de la alungarea din Rai, dar am aflat-o și mai recent, la începuturile istoriei gândirii politice moderne, când John Locke a spus foarte clar că nu este suficient să ne bazăm pe resorturile morale, care ar trebui să consolideze structura noastră, să consolideze capacitatea de a rezista tentațiilor pe care politica le oferă. El zice că este nevoie, pe lângă valori morale și religioase, și de cenzuri instituționale.

- Altfel spus, dincolo de cenzura morală, care poate să fie mai puternică sau mai slabă în cazul unora dintre noi, cenzurile instituționale sunt cele mai sigure pentru a combate corupția?

- Valeriu Stoica:Nu există societate care să nu fie supusă acestui fenomen al corupției. Din păcate, în România, ca de altfel în orice țară postcomunistă, a fost o perioadă îndelungată - din '89 și până la 1 ianuarie 2007- în care fenomenul corupției a luat o foarte mare amploare. Valorile morale s-au diluat, influența religiei a scăzut și ea foarte mult, iar cenzurile instituționale n-au funcționat aproape deloc. Abia în momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, încet-încet, s-a pus problema schimbării regulilor de joc pentru clasa politică, pentru oamenii de afaceri, pentru trusturile media.

- Nu pare să se fi înțeles foarte bine acest lucru...

- Valeriu Stoica:Există o „cultură a corupției” cu rădăcini istorice profunde în România și în țările vecine. Cum problema nu a fost abordată de la început întrun mod sistematic, am fost somați, la un moment dat, să facem ceva. Și primul lucru la îndemână a fost să se consolideze anumite structuri instituțioanle care trebuie să combată corupția. Înainte de 1 ianuarie 2007 s-a înființat Parchetul Naţional Anticorupţie, în timpul Guvernului Năstase, iar PNA-ul a devenit între timp Direcţia Naţională Anticorupţie, instituție care a început să lucreze foarte serios dosare de corupție la nivel înalt.

- Și a început să și deranjeze foarte serios.

- Valeriu Stoica:Am trecut de la o extremă la alta. Adică de la extrema toleranței față de corupție la o extremă în care, încercând să combatem corupția, nu am avut întotdeauna rigoarea instituțională și rigoarea procedurală pentru a nu crea efecte colaterale.

- Care credeți că este principala lecție predată, zilele acestea, guvernanților, oricare ar fi aceștia, de stânga sau de dreapta?

- Valeriu Stoica:Aceea că victoria în alegeri nu acordă o putere absolută. Cetățenii nu mai vor să audă demnitari înalți spunând că ei au dreptul să adopte orice lege, întrucât au câștigat alegerile. Un astfel de discurs este o dovadă de incultură, de ignorare a fundamentelor democrației constituționale, de cinism și de primitivism politic. Câștigarea alegerilor dă legitimitate pentru aplicarea unui program politic, dar cu respectarea principiilor statului de drept.

„Pe termen mediu și lung, cinstea este mai profi tabilă decât necinstea”

- Dvs. sunteți de acord cu controversata Ordonanță 13?

- Valeriu Stoica: În măsura în care un asemenea act normativ este supus mai întâi dezbaterii publice, este dezbătut în Parlament și se înlătură absolut toate suspiciunile privind motivațiile oculte ale reglementării, eu cred că, ținând seama de problemele din penitenciare, o asemenea soluție, cel puțin deocamdată, este utilă.

- Cum calificați modul în care au acționat autoritățile? Mă refer la acea ședință de Guvern, seara târziu, fără ca presa să fie anunțată asupra includerii pe ordinea de zi a OUG privind modificarea Codului Penal.

- Valeriu Stoica:Deși au primit un avertisment când au încercat să adopte ordonanțele privind amnistia, gațierea și modificarea Codurilor penale, guvernanții au persistat în greșeala de a adopta una dintre aceste ordonanțe „cu pătura în cap”. Lipsa de transparență și suspiciunea că modificarea Codurilor penale a fost făcută cu destinație au revoltat pe toți cei care doresc ca România să fie o țară normală, predictibilă, europeană, în care nimeni să nu fie mai presus de lege.

- Cel puțin jumătate de milion de români au ieșit în stradă la București și în țară. Protestele din ultimele zile v-au surprins prin amploare?

- Valeriu Stoica:Protestele din aceste zile, maturitatea și consecvența manifestanților, refuzul oricărei forme de politizare, inteligența și umorul sloganelor scrise sau scandate sunt semnul îmbucurător al consolidării culturii politice și a atitudinii civice în România.

- Liderii partidului aflat la guvernare spun că protestatarii au fost manipulați. Dvs. ce credeți?

- Valeriu Stoica:Manifestanții nu au cerut mărirea salariilor sau alte avantaje materiale, ci respectarea regulilor de funcționare a statului de drept. Toate acestea nu pot fi rezultatul unor manipulări, cum tocmai cei obișnuiți să manipuleze încearcă să spună pe diverse canale de dezinformare.

- Aveți un mesaj pentru politicieni?

- Valeriu Stoica:Clasa politică în întregul ei, nu numai PSD, trebuie să înțeleagă că regulile jocului politic și economic s-au schimbat, că nu mai există imunitate pentru nimeni, că oamenii s-au săturat de corupție, că, pe termen mediu și lung, cinstea este mai profitabilă decât necinstea.

„Amnistia și grațierea nu sunt măsuri salvatoare, ci niște soluții de avarie”

- În România, ultimele două legi de grațieri colective s-au dat în 1997 și în 2002 și, în ambele, tot ce înseamnă fapte de corupție a fost exclus.

- Valeriu Stoica: Aceste două măsuri de clemență - amnistia și grațierea - există în orice Cod penal modern, și e firesc să existe, dar trebuie să avem mare grijă cui le aplicăm. Ele nu sunt măsuri salvatoare în ceea ce privește fenomenul criminalității, sunt soluții de avarie. Au rezultate provizorii, de etapă, și uneori nici măcar nu-și dovedesc eficiența în timp. Noi trebuie să combatem fenomenul infracționalității având la bază studii foarte serioase de criminologie.

- În altă ordine de idei, amnistia și grațierea nu rezolvă nici problema infracționalității, nici chestiunea funcționării sistemului penitenciar pe termen mediu și lung. Dar care ar fi prima măsură care ar trebui luată în acest sens?

- Valeriu Stoica: Mulți spun că ar trebui construite noi penitenciare. Eu nu cred că asta este soluția... ar însemna să umplem țara de penitenciare. Mai bine să fie modernizate penitenciarele existente și să nu se mai aplice pedeapsa închisorii decât în acele cazuri în care este eficientă. Sunt multe situații în care cei care au săvârșit o faptă penală pot să fie doar sancționați și apoi reintegrați social, după executarea sancțiunii.

- Ca de exemplu?

- Valeriu Stoica:Sunt în literatură exemple – Jean Valjean a furat o pâine. Pentru asemenea fapte ușoare nu este nevoie de pedeapsa închisorii. A dispărut, din păcate, din Codul Penal nou, modalitatea de executare a pedepsei prin muncă. Ar trebui ca această alternativă la executare să existe în continuare pentru că sunt foarte mulți oameni, care din slăbiciune, din cauza unor conjuncturi, a unor anturaje, săvârșesc o faptă penală minoră, fără ca ei să aibă această structură infracțională cristalizată puternic. La fel de adevărat este și că există mulți recidiviști.

- Discursul din Parlament al Președintelui este a treia întâlnire cu public între Klaus Iohannis și pesediști, plus afiliații acestora. Credeți că PSD și ALDE iau în calcul acum suspendarea președintelui Iohannis?

- Valeriu Stoica:Nu cred, pentru că sunt conștienți că o asemenea încercare va avea efect de bumerang. Cred că PSD nu a uitat ce s-a întâmplat în 2007, când a fost suspendat președintele Băsescu, iar rezultatul a fost că, în urma referendumului, a avut o creștere de popularitate extraordinară.

- Scopul preluării guvernării au fost încă de la început amnistia și grațierea, nu guvernarea bună, în care românilor să le fie mai bine?

- Valeriu Stoica:Nu pot să spun asta. Dar pot să spun că eroarea strategică făcută de PSD este că, în loc să recurgă la o comunicare a unei asemenea inițiative legislative, a creat impresia că vrea să facă acest lucru pe sub masă. S-a discutat foarte mult despre faptul că Liviu Dragnea avea un interes. Să devină prim-ministru, da? Păi nu ar trebui să aibă un interes.

- Adică?

- Valeriu Stoica:Dacă are ambiții mai mari de atât, ar trebui să știe că niciun prim-ministru din perioada postdecembristă nu a ajuns președintele României.

- Păi știți dvs. că se vrea președinte?!

-Nu știu. Dar dacă nu are astfel de ambiții, atunci cred că din postura de președinte al Camerei Deputaților are mai multă libertate politică decât ar avea-o ca primministru. Așa cum bine se știe, toate dificultățile guvernării apasă, până la urmă, în spatele primului-ministru.

„Ori de câte ori dreapta a prezentat o forță politică unită a câștigat alegerile”

- Ați fost ministru al Justiției, cât de greu este să miști lucrurile în instituțiile publice?

- După o lună, când mi-am dat seama ce dificil este să fac ceea ce mi-am propus, am avut tentația să demisionez. - Vă mai tentează politica? - Nu. Sunt lucid. Politica nu ține numai de competența jucătorului, cum se întâmplă în alte jocuri, din alte sporturi, politica mai ține și de credibilitate. Și, întrucât depinde de alegători, dacă în sondajele de opinie vezi că nu treci de 15%, ci, dimpotrivă, scazi, ar fi bine să te retragi. Ca urmare, pentru că resursele mele de jucător politic s-au epuizat la un moment dat, am preferat să mă ocup de profesie.

- Ca fost președinte al PNL, cum comentați eșecul răsunător al partidului la alegeri?

- Important este să ne gândim la relansarea PNL, care are structuri puternice în teritoriu, nu numai la nivel de reședință de județ, ci în fiecare mică localitate din țară. Un congres este obligatoru. Dacă PNL face asta rapid s-ar putea să canalizeze atenția opiniei publice asupra acestui proces electoral intern, iar rezultatul ar trebui să fie un leadership puternic. Mai departe, însă, PNL ar trebui să se gândească cum va recâștiga electoratul pierdut.

- România nu mai are o dreaptă puternică...

- Dar are electorat de dreapta, care este mai puternic decât cel de stânga. Ori de câte ori dreapta a prezentat o forță politică unită a câștigat alegerile. Faptul că au apărut mai multe partide care spun că sunt de dreapta, indiferent dacă sunt sau nu, a creat impresia dezbinării forțelor politice de dreapta și electoratul a fost derutat sau dezamăgit.

- Poate fi Călin Popescu- Tăriceanu acuzat de divizarea dreptei și slăbirea PNL-ului?

- Nu el este primul responsabil pentru asta. Primii responsabili sunt chiar liderii PNL.

- Vă referiți la Vasile Blaga și Alina Gorghiu?

- La toți cei care au condus PNL-ul în perioada asta. Pentru că nu e suficient ca cineva să plece și partidul să fie slăbit.

- Cum vă explicați că românii tot votează condamnați penal?

- Aici este o chestiune foarte importantă pe care trebuie să o analizăm cu atenție. Democrația depinde de cultura politică democratică a alegătorilor. Noi vorbim foarte mult despre clasa politică, dar clasa politică este rezultatul mentalității alegătorilor.