Val de scumpiri în Europa. Christine Lagarde avertizează că inflația ar putea crește

Val de scumpiri în Europa. Christine Lagarde avertizează că inflația ar putea creșteChristine Lagarde. Sursă foto: Facebook

Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a avertizat că majorarea prețurilor la energie, provocată de războiul cu Iranul, ar putea alimenta noi scumpiri în zona euro. În cadrul reuniunilor FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, aceasta a declarat că impactul asupra inflației nu poate fi ignorat, dar că BCE trebuie să reacționeze prin măsuri echilibrate, pentru a nu afecta suplimentar economia, potrivit agenției italiene ANSA.

Christine Lagarde a declarat că șocul energetic provocat de conflictul cu Iranul reprezintă un risc important pentru evoluția prețurilor în Europa. Președinta BCE consideră însă că măsurile de politică monetară trebuie adoptate cu prudență, în funcție de datele economice. Declarațiile au fost făcute la Bangkok, în cadrul reuniunii Comitetului Monetar și Financiar Internațional al Fondului Monetar Internațional.

Capitala Thailandei găzduiește în această săptămână reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, pentru prima dată după 1991.

„Perspectivele indică o inflație mai ridicată în viitor, mai ales pe termen scurt, având în vedere evoluțiile recente de pe piețele energiei”, a explicat Lagarde.

Șefa BCE a declarat că, deocamdată, instituția nu a identificat dovezi ale unei transmiteri semnificative a scumpirilor din sectorul energetic către alte categorii de produse și către salarii, dincolo de evoluțiile deja incluse în prognozele economice.

Cum va reacționa Banca Centrală Europeană la noile scumpiri

Christine Lagarde a explicat că BCE urmărește trei indicatori principali atunci când stabilește măsurile de politică monetară.

Primul este evoluția estimată a inflației, inclusiv riscurile care ar putea determina creșterea sau reducerea acesteia. Al doilea criteriu îl reprezintă inflația de bază, care permite evaluarea presiunilor asupra prețurilor fără influența directă a componentelor cu variații puternice. Al treilea element analizat este modul în care deciziile de politică monetară se transmit în economie, prin condițiile de finanțare.

Deși activitatea economică din zona euro a rezistat mai bine decât se anticipa, condițiile de creditare au devenit mai restrictive.

Lagarde a atras atenția că dobânzile pe termen lung au crescut considerabil față de ultima reuniune a BCE. Potrivit acesteia, majorarea costurilor de finanțare ar putea încetini creșterea economică și ar putea limita transmiterea scumpirilor către alte prețuri, într-o măsură mai mare decât indica prognoza din septembrie.

energie si gaze

energie si gaze. Sursa foto: AI

Inflația din zona euro a ajuns la 3,8%. Energia s-a scumpit cu 18,8%

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile de două ori în 2026, în lunile iunie și septembrie. Au fost primele creșteri ale ratelor dobânzilor din 2023. În urma acestor decizii, dobânda la facilitatea de depozit a ajuns la 2,50%.

Măsurile au fost adoptate în contextul intensificării presiunilor inflaționiste, determinate în special de creșterea prețurilor la energie. În septembrie, rata anuală a inflației din zona euro a urcat la 3,8%, comparativ cu 3,2% în august.

Datele arată că energia s-a scumpit cu 18,8% în decurs de un an, fiind unul dintre principalii factori care au contribuit la accelerarea inflației. În Italia, rata anuală a inflației a ajuns la 4,1%.

Creșterea prețurilor a determinat BCE să analizeze cu atenție necesitatea unor noi intervenții, în condițiile în care majorarea dobânzilor poate contribui la reducerea inflației, dar poate afecta și activitatea economică.

Italia cere protejarea investițiilor și a cheltuielilor sociale

În cadrul aceleiași reuniuni internaționale, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a vorbit despre necesitatea unor politici fiscale care să asigure sustenabilitatea datoriilor publice. Acesta a susținut că statele trebuie să își refacă marjele de manevră bugetară și să adopte reguli credibile pe termen mediu, inclusiv prin respectarea cadrului fiscal al Uniunii Europene.

În același timp, Giorgetti a cerut protejarea investițiilor care contribuie la dezvoltarea economiei, precum și a cheltuielilor sociale esențiale. Ministrul italian consideră că reducerea vulnerabilităților economice depinde și de diversificarea surselor de energie și a lanțurilor de aprovizionare.

Aceste măsuri ar putea contribui, pe termen mediu, la consolidarea capacității economiilor de a face față unor noi perturbări. Giorgetti a vorbit și despre rolul inovației tehnologice, inclusiv al inteligenței artificiale, în creșterea productivității.

El a arătat că noile tehnologii oferă oportunități importante pentru economie, dar presupun și riscuri care trebuie gestionate cu atenție.

Când va lua BCE următoarea decizie privind dobânzile

Următoarea reuniune de politică monetară a Băncii Centrale Europene este programată pentru 29 octombrie 2026. Decizia va fi luată în funcție de perspectivele inflației, de evoluția prețurilor la energie și de condițiile economice din zona euro.

Ulterior, pe 4 noiembrie, Eurostat urmează să publice estimarea rapidă privind inflația din luna octombrie.

Datele vor oferi noi informații despre evoluția prețurilor și despre măsura în care scumpirea energiei începe să influențeze și alte sectoare ale economiei.