Interesant, se doresc ceremonii oficiale europene, NU germane

 

Cine a decis acest lucru? A fost decizia lui Kohl sau planul soţiei lui? Nu se ştie încă nimic. Şi totuşi  se ştie că sâmbătă, 1 iulie, la Strassbourg va fi organizată o ceremonie oficială pentru Helmut Kohl. Funeraliile de stat în Germania au fost refuzate de Maike Kohl-Richter, a doua soţie a fostului cancelar.

Cu alte cuvinte, ori Kohl, ori soţia acestuia nu au dorit să existe picior de vorbitor german la evenimentul organizat în onoarea sa. Şi cu atât mai puţin ceremonii oficiale organizate pe pământ german.

Ce nu se ştie despre mica familie a celui ce a fost cândva cancelarul Germaniei

"Norbert Lammert a găsit cuvintele potrivite, când a atras atenţia, "cu tot respectul", că omagierea lui Helmut Kohl nu este "doar o chestiune de familie". În context, trebuie precizat că termenul "familie" este restrâns, referindu-se doar la o singură persoană: văduva lui Kohl, Maike Kohl-Richter. Fiul cel mare al fostului cancelar, provenit din prima căsnicie este în acest moment împiedicat de poliţie să pătrunda în locuinţa părinţilor săi. Cât de profunde sunt, oare, problemele în această familie?" scrie pentru DW, Jens Thurau.

Pentru cine nu ştie, prima sotie a cancelarului, Hannelore, s-a sinucis în 2001, după ce a iesit scandalul cu donatii la negru de partid în care a fost implicat Helmut Kohl, apoi fiind  detronat de actualul cancelar  Angela Merkel. Din căsătoria cu Hannelore, Helmut Kohl a avut doi fii, pe Walter si pe Peter care au stat departe de tatăl lor.

Perceput ca egoist şi înfumurat

"O fi fost Kohl cancelarul reunificării, însă declanşarea ei a fost posibilă datorită revoluţiei paşnice din RDG, la care au contribuit femei şi bărbaţi curajoşi, ieşind pe străzi să protesteze. Iar Tratatul de Reunificare este legat de numele lui Wolfgang Schäuble, de care, deloc surprinzător, Kohl s-a distanţat ulterior.

În reunificare au fost implicaţi mulţi oameni. Faptul că tocmai germanilor aflaţi printre aceştia li se refuză  o ceremonie oficială este o prostie şi o aroganţă. Acest gest pune însă în lumină modul de a gândi a lui Kohl chiar şi înainte de schimbările profunde din 1990. De fapt, poate că aşa a judecat toată viaţa lui: dreptate am doar eu, indiferent despre ce este vorba. Jalnic!" încheie DW.