Vaccinul împotriva zonei zoster ar putea avea un efect neașteptat anti-demență. Ce au descoperit cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

La nivel mondial, peste 55 de milioane de persoane trăiesc în prezent cu demență, iar estimările arată că numărul ar putea urca până la aproximativ 140 de milioane până în 2050. Pe măsură ce populația îmbătrânește, impactul medical și economic al bolii devine tot mai important, costurile asociate îngrijirii pacienților putând ajunge la aproximativ 1% din PIB-ul global.

În acest context, orice indiciu privind o posibilă metodă de prevenție atrage atenția cercetătorilor. Iar unul dintre cele mai interesante indicii a venit dintr-un loc neașteptat: un program de vaccinare împotriva zonei zoster desfășurat în Țara Galilor, potrivit ScienceFocus.

O limită de vârstă care a devenit o oportunitate pentru cercetători

În 2013, autoritățile galeze au lansat un program prin care persoanele care ajungeau la vârsta de 70 de ani puteau primi vaccinul împotriva zonei zoster. Modul în care a fost stabilit programul a creat, fără ca acesta să fie scopul inițial, o situație foarte utilă pentru cercetarea medicală.

Eligibilitatea era determinată de o dată exactă. Cei care împlineau 70 de ani începând cu 1 septembrie 2013 puteau fi vaccinați, în timp ce persoanele care ajunseseră la această vârstă cu puțin timp înainte nu intrau în program.

Diferența i-a ajutat pe cercetători să compare două grupuri de persoane foarte asemănătoare ca vârstă, dar care au avut acces diferit la vaccin. Astfel de situații sunt cunoscute în cercetare drept „experimente naturale”, deoarece permit analizarea efectelor unei intervenții fără ca oamenii să fi fost repartizați în mod artificial în grupuri de studiu.

În 2025, epidemiologul Pascal Geldsetzer și colaboratorii săi au analizat aceste date și au observat un rezultat surprinzător: persoanele eligibile pentru vaccinarea împotriva zonei zoster au prezentat un risc cu aproximativ 20% mai mic de a dezvolta demență.

Pentru un domeniu în care prevenirea bolii este extrem de dificilă, o asemenea diferență este suficient de mare pentru a justifica investigații suplimentare.

Același semnal a apărut și în alte țări cu privire la demență

Observația din Țara Galilor nu a rămas izolată. Analize realizate ulterior în alte țări, inclusiv în Anglia, Scoția, Canada și Australia, au găsit la rândul lor asocieri între vaccinarea împotriva zonei zoster și un risc mai redus de demență.

Unele cercetări au mers chiar mai departe și au analizat dacă vaccinarea ar putea avea legătură nu doar cu apariția bolii, ci și cu evoluția acesteia după diagnostic.

Aceste rezultate sunt însă încă departe de a demonstra că vaccinul reprezintă un tratament pentru demență. Studiile observaționale pot identifica asocieri, dar nu pot stabili cu certitudine că vaccinul este cauza directă a reducerii riscului.

Pentru a demonstra un efect cauzal ar fi necesare studii clinice controlate, concepute special pentru această întrebare.

Factori de risc demență, sursa foto: Facebook/Curafair Beratungsstelle

De ce ar putea avea virusurile legătură cu Alzheimer

Ideea că anumite infecții ar putea contribui la apariția bolilor neurodegenerative nu este nouă.

De mai multe decenii, cercetătorii investighează rolul virusului herpes simplex de tip 1, cunoscut sub denumirea de HSV-1 și responsabil, printre altele, pentru herpesul labial. ADN-ul acestui virus a fost identificat în creierul unor persoane în vârstă, iar o serie de studii au sugerat existența unei legături între infecțiile herpetice și boala Alzheimer.

Una dintre ipotezele analizate este că reactivarea virusurilor sau răspunsul sistemului imunitar la infecție ar putea contribui la inflamația din creier. Inflamația cronică este, la rândul ei, considerată un posibil factor implicat în procesele neurodegenerative.

În acest context, vaccinul împotriva zonei zoster a devenit interesant pentru cercetători nu doar datorită protecției pe care o oferă împotriva unei infecții dureroase, ci și datorită posibilității ca stimularea sistemului imunitar să aibă efecte suplimentare asupra sănătății creierului.

Nu este încă un „vaccin anti-demență”

Rezultatele existente trebuie însă interpretate cu prudență.

Faptul că persoanele vaccinate sau eligibile pentru vaccinare au prezentat mai rar demență nu demonstrează automat că vaccinul împiedică apariția bolii. Pot exista și alți factori care influențează rezultatele, iar cercetătorii încearcă tocmai să determine cât de puternică este legătura cauzală.

De aceea, expresia „vaccin împotriva demenței” este, în acest moment, prematură.

Cercetătorii încearcă să afle dacă efectul observat este real, cât de mare este acesta, pentru cât timp se menține și, mai ales, prin ce mecanism biologic ar putea apărea.

Vaccinuri dezvoltate special pentru Alzheimer

În paralel cu cercetările privind vaccinul împotriva zonei zoster, oamenii de știință lucrează la vaccinuri și imunoterapii create în mod special pentru bolile neurodegenerative.

Unele dintre aceste tratamente încearcă să determine sistemul imunitar să elimine proteinele anormale care se acumulează în creier. Alte strategii se concentrează pe reducerea inflamației sau pe combaterea unor factori biologici care ar putea contribui la deteriorarea neuronilor.

Sursa foto: Dreamstime.com

Un exemplu recent vine de la cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Într-un studiu care, la momentul relatării, nu fusese încă evaluat inter pares, pacienții cu Alzheimer cărora li s-a administrat un vaccin în două doze, la un interval de patru săptămâni, au prezentat o evoluție cognitivă mai stabilă decât participanții care nu au primit vaccinul.

Rezultatul este interesant, dar trebuie privit ca o observație preliminară până când cercetarea va fi verificată și rezultatele vor putea fi reproduse în studii mai ample și independente.

O posibilă piesă din puzzle-ul prevenirii demenței

Demența nu are o singură cauză, iar cercetătorii consideră din ce în ce mai mult că apariția ei poate implica o combinație complexă de factori genetici, vasculari, metabolici, inflamatori și infecțioși.

Tocmai de aceea, descoperirea unei posibile legături între vaccinarea împotriva zonei zoster și un risc mai mic de demență este atât de importantă. Dacă relația se va dovedi cauzală, vaccinarea ar putea reprezenta, în viitor, o modalitate relativ simplă de a reduce riscul unei boli pentru care opțiunile de prevenție sunt în continuare limitate.

Deocamdată, însă, cercetătorii sunt prudenți. Dovezile sunt suficient de promițătoare pentru a justifica noi studii, dar nu permit încă afirmația că vaccinul împotriva zonei zoster poate preveni sau trata demența.

Următoarea etapă este să se afle dacă efectul observat în studiile populaționale se confirmă în cercetări clinice riguroase. Dacă acest lucru se va întâmpla, un vaccin creat pentru prevenirea unei infecții ar putea ajunge să aibă un rol neașteptat în lupta împotriva uneia dintre cele mai mari provocări medicale asociate îmbătrânirii.